Miercuri, 17 noiembrie, a avut loc la Iaşi a doua sesiune plenară a Sinodului diecezan. Sub aria tematică "Trei slujiri fundamentale", au fost puse în discuţie chestiuni legate de evanghelizare şi catehizare, liturgie şi caritate.
Sesiunea a început printr-o sfântă Liturghie în catedrala nouă prezidată de PS Petru Gherghel la ora 9.30. Alături au stat PS Aurel Percă şi Mons. Alois Fechet. Preoţii, având stole speciale cu emblema Sinodului, au concelebrat în număr mare. Laicii au primit eşarfe cu aceleaşi însemne ale Sinodului. Catedrala era împodobită de sărbătoare: flori şi eşarfe alb-galben şi alb-albastru, emblema Sinodului aşezată la loc de cinste...
Lecturile au fost din cartea Apocalipsului (viziunea din cer cu cei din faţa tronului care-i cântau şi-l adorau pe Dumnezeu) şi din Evanghelia după Luca (evenimentul cu Isus care linişteşte furtuna de pe mare).
La omilie, după ce a explicat lecturile proclamate, păstorul diecezei a spus: "În zilele Sinodului analizăm trecutul cu valorile sale, ce am moştenit şi ce am adunat pentru călătoria noastră; Sinodul ne face să ne deschidem ochii şi, văzând unele lipsuri sau pericole, ne determină, poate, să ne alarmăm şi strigăm după ajutor, dar mai ales ne obligă să auzim cuvântul şi, de ce nu, chiar reproşul lui Isus îndreptat spre Petru şi spre ceilalţi apostoli: Unde este credinţa voastră? (Lc 8,25)". Spre final a anunţat temele propuse pentru a fi tratate în cadrul adunării sinodale.
La ora 10.45, în aula sinodală, au început lucrările. După întronizarea Sfintei Scripturi şi rugăciunea de început, un raport de retrospectivă a primei sesiuni a fost făcut de secretariatul Sinodului prin părintele Alois Moraru. Prima sesiune plenară a avut loc în ziua de 9 noiembrie, cu tema "Prezenţa Bisericii în educaţia şi formarea oamenilor" şi s-au analizat: preocuparea Bisericii locale pentru instruirea şi educaţia catolică în şcoală, pastoraţia tinerilor şi copiilor, precum şi impactul cu mass-media. Au fost prezenţi 297 de membri sinodali din cei 316 convocaţi. La prima temă legată de instruirea şi educaţia catolică s-au înscris la cuvânt 67 de participanţi din care 39 au luat cuvântul; la cele 16 propoziţii supuse votării s-au adăugat 65 de sugestii noi. La a doua temă legată de pastoraţia tinerilor şi a copiilor s-au înscris la cuvânt 51 de persoane; 20 au luat cuvântul; s-au adăugat 76 de sugestii la cele 13 propoziţii. La a treia temă s-au înscris la cuvânt 23 de persoane; 19 au luat cuvântul; 42 de sugestii s-au adăugat la cele 12 propoziţii. Toate lucrările primei sesiuni plenare au fost sintetizate în 104 pagini. Totodată părintele Alois Moraru a anunţat şi noua revistă apărută la Cluj: "Familia creştină".
A urmat prezentarea pe rând celor cinci teme propuse, discuţii şi propuneri după fiecare temă şi votarea propoziţiilor, moderator fiind pr. Ştefan Lupu.
Prima temă: "Transmiterea credinţei: evanghelizarea şi catehizarea" a fost prezentată de pr. Mihai Roca. Au fost analizate: elaborarea planului catehetic diecezan, cateheza sistematică, formarea cateheţilor, înfiinţarea Comisiei Diecezane pentru Cateheză, elaborarea de catehisme şi materiale catehetice... În cadrul discuţiilor s-au propus: fiecare familie să posede Sfânta Scriptură; broşuri cu cateheze biblice, răspunsuri la întrebările pe care le pune omul contemporan (creaţie, probleme ridicate de secte...), organizare de cateheze sistematice: pregătire îndepărtată, apropiată, imediată; pregătirea pentru căsătorie, cursuri speciale; redactarea unui catehism cu întrebări şi răspunsuri pentru adulţi, a Micii Biblii etc.
A doua temă "Liturgia şi viaţa sacramentală" a fost prezentată de pr. Anton Săboanu. Au fost analizate aspecte legate de Liturghie şi participarea activă, Liturghia de după Liturghie, fiecare sacrament în parte; naşi, martori la Căsătorie, uniformizarea normelor, pietatea populară, sacramentalii etc. Prezentarea a fost făcută prin proiecţie pe ecran. Cei înscrişi la cuvânt au făcut propuneri cu privire la Comisia Diecezană pentru Liturgie, grupuri liturgice de pregătire a Liturghiei, catehizarea părinţilor şi naşilor; sacramente, devoţiuni, pelerinaje, binecuvântarea caselor, Liturgia orelor; continuarea catehezelor şi după primirea sacramentelor; reeditarea cărţilor de rugăciuni; folosirea mijloacelor vizuale în catehizare; limbajul în liturgie, promovarea cuvintelor latine; explicarea lecturilor la Liturghie; promovarea direcţiunii spirituale; folosirea foilor duminicale; promovarea exerciţiilor spirituale pentru diferite categorii de laici etc.
După pauza de prânz lucrările sinodale au fost reluate. Rugăciunea de deschidere a fost urmată de prezentarea celei de-a treia teme: "Cântul sacru". Relator a fost pr. Pavel Chelaru. Aspecte legate de cântarea de la Liturghie, de cântecele religioase şi colecţiile de cântece, de dascăli şi statutul lor au stat în centrul atenţiei. S-au făcut propuneri cu privire la rolul cântului liturgic: comisia muzicală, participarea poporului la cântare; genul şi conţinutul cântărilor: promovarea cântului gregorian, muzică adecvată pentru copii şi tineri, colecţii de cântece; figura dascălului: formarea, Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti etc.
A urmat prezentarea celei de-a patra teme: "Activitatea social-caritativă a Bisericii locale". Relator a fost pr. Egidiu Condac. S-au pus spre analiză chestiuni legate de porunca iubirii faţă de aproapele: săracii, cei nevoiaşi, implicarea credincioşilor în ajutorarea lor, voluntariat, sensibilizarea familiei pentru caritate, căutarea de resurse, colaborarea cu statul şi cu asociaţiile axate pe social...
Probleme legate de bolnavii, spitale, aziluri, persoane cu handicap, dependenţi de alcool, droguri etc., precum şi aspecte legate de pastoraţia militarilor şi a celor închişi au fost analizate după prezentarea celei de-a cincea teme, relator fiind pr. Petru Sescu: "Grija Bisericii faţă de categoriile speciale de credincioşi". Cei înscrişi la cuvânt au propus: editarea de materiale informative care să arate riscurile alcoolului; consiliere, terapie, conferinţe, misiuni pe aceeaşi temă; întâlniri cu cei în vârstă, cu cei care vor fi recrutaţi sau au fost lăsaţi la vatră; grija pentru orfani, copiii străzii, aziluri etc.
În final, PS Aurel Percă a făcut câteva sublinieri, exprimând bucuria pentru prezenţa membrilor sinodali, pentru interesul arătat în cadrul lucrărilor. După ce a exprimat gândul încurajator: "Nu suntem singuri.. să nu uităm să cerem 'Doamne, măreşte-ne credinţa'", PS Petru Gherghel a invitat pe membrii sinodali la rugăciunea de încheiere.
Un dintre intervenţiile interesante care a primit aplauzele celorlalţi şi pentru faptul că a mai adus zâmbetul pe feţele celor care erau obosiţi a fost a părintelui Eugen Budău. Ea a fost făcut la tema "Cântul sacru"; o redăm în cele de mai jos.
"La un spectacol s-a anunţat că se va cânta Ave, Maria de Schubert. Interpretul cântase de zeci de ori acest cântec. Era de acum plictisit de aceeaşi cântare mereu şi mereu. Aproape că nu-i mai spunea nimic. Ţinând cont de libertatea sa şi de faptul că spectatorii dăduseră deja banii pe bilete, n-a mai cântat piesa muzicală, ci doar a citit-o. Unii din sală care nu auziseră niciodată Ave, Maria de Schubert se gândeau că o fi un fel de hip-hap, mai mult citit decât cântat. Dar ceilalţi care ştiau câtă frumuseţe era în cântarea de altădată au rămas surprinşi de atitudinea de neînţeles a interpretului.
În alt loc s-a anunţat că va fi o Liturghie solemnă în zi de duminică. Dar celebrantul care cântase de zeci de ori aceeaşi Liturghie, ţinând cont de libertatea sa şi de faptul că se făcuse deja colecta, n-a mai cântat a doua parte a Liturghiei, ci doar a citit-o.
Şi iarăşi, în alt loc, un preot supărat pe credincioşii săi, după ce a ascultat de mai multe ori cântecul 'Supărat sunt Doamne, supărat', le-a spus: 'Credeţi că o să vă fac Liturghie cântată? S-o credeţi voi!' Şi le-a făcut Liturghie 'citită'. Supărat la înmormântare, supărat la cununie, supărat la botez.
Mi se pare că unii confraţi se supără cam des pe credincioşii lor şi o ţin mereu într-o 'citită'. Oare o vor ţine aşa până la sfârşitul vieţii când li se va face un prohod citit?
Poate că ar fi bine ca din când în când să privim spre Sfântul Părinte papa, care la 84 de ani nu încetează să cânte, în ciuda bolii care i-ar da justificare să nu forţeze nota. Cred că Sfântul Părinte e inspirat de Duhul Sfânt mai mult decât noi şi ştie el de ce continuă să cânte".
Pr. Cornel Cadar
