Joi, 25 noiembrie, a avut loc la Iaşi a treia sesiune plenară a Sinodului diecezan. Au participat preoţi, reprezentanţi ai ordinelor şi institutelor de viaţă consacrată, membri ai asociaţiilor din dieceză şi credincioşi laici, precum şi câţiva oaspeţi de seamă.
Sesiunea a început printr-o sfântă Liturghie în catedrala nouă, prezidată de PS Petru Gherghel. "Facem astăzi un pas mai aproape de Isus, care ne-a invitat să ne împărtăşească cuvântul, chemarea sa şi să ne încurajeze să înaintăm în larg", a spus episcopul. Textele proclamate au evidenţiat ce înseamnă a fi Biserică, diversitatea vocaţiilor în această mare familie şi misiunea fiecărui membru în parte.
"Biserica nu este o realitate invizibilă, ci una vizibilă, nu este o asociaţie prin alegerea unora care au un scop pământesc, ci este o familie formată din cei care-l urmează pe Isus, acceptă învăţătura, păstrează structurile şi legile sale, preţuiesc şi urmăresc valorile sale perene", a subliniat episcopul la predică, evidenţiind totodată şi diversitatea carismelor: "În acest organism, unii au misiunea de apostoli, alţii de profeţi, de evanghelişti, de păstori şi învăţători". "Indiferent în ce categorie ne aflăm, a mai spus Excelenţa sa, este absolut important să ne păstrăm legătura cu Isus, viţa şi viaţa noastră".
După sfânta Liturghie, membrii sinodali s-au adunat din nou în aula sinodală pentru continuarea dezbaterilor. Sub aria tematică "Forme de trăire a vieţii creştine", în această sesiune au fost supuse discuţiilor chestiuni legate de familia creştină, prezenţa laicilor în Biserică şi în societate, precum şi vocaţia la Preoţie şi la viaţa consacrată. Moderator a fost pr. Dumitru Pătraşcu.
După rugăciunea de început şi întronizarea Sfintei Scripturi, a urmat un raport de retrospectivă din partea secretariatului asupra celei de-a doua sesiuni, prezentat de părintele Alois Moraru (din cei 316 membri sinodali convocaţi, au fost prezenţi 290; la dezbaterile asupra celor cinci teme prezentate s-au înscris la cuvânt 144 de membri, dintre care 78 s-au putut exprima verbal, şi s-au adunat 593 de sugestii). S-a trecut apoi la dezbaterea temelor stabilite pe ordinea de zi.
Prima temă s-a intitulat "Căsătoria şi familia creştină: identitate şi misiune" şi a fost prezentată de pr. Isidor Chinez. Au urmat apoi discuţii şi propuneri pe marginea acesteia. Cei înscrişi la cuvânt, printre altele, au propus: să se facă o pregătire temeinică cu cei care se vor căsători; să existe întâlniri ale parohului cu părinţii logodnicilor; să fie promovată ziua familiei; să fie o anumită sobrietate la nunţi; familiile care se confruntă cu diverse probleme să apeleze la preoţi pentru a le rezolva; să fie promovate întâlnirile între familiile catolice şi cele mixte etc. După discuţii, cele 38 de propoziţii propuse au fost supuse votării.
În continuare, au luat cuvântul oaspeţii de seamă invitaţi la această sesiune: Marina Fara (membră a Consiliului Pontifical pentru Familii), familia Capan, precum şi Maria Gherghel (reprezentantă a Centrului de Ajutor pentru Viaţă, filiala Roman).
Doamna Fara a vorbit despre schimbul de experienţă între diecezele de Iaşi şi Bucureşti, precum şi despre grija deosebită pentru vocaţiile la Preoţie din partea Bisericii din Moldova. Apoi a insistat asupra necesităţii de unire a forţelor în vederea înfruntării problemelor cu care se confruntă familiile catolice, precum şi asupra înfiinţării unor programe comune privind familia, şcoala şi Biserica. În final, a adus un cuvânt de mulţumire episcopilor Petru şi Aurel pentru implicarea în diverse activităţi pastorale.
Familia Radu şi Oana Capan (de numele cărora se leagă siturile www.profamilia.ro şi www.catholica.ro) a făcut o scurtă prezentare, cu ajutorul videoproiectorului, a sitului dedicat familiilor, precum şi a numărului inaugural al revistei "Familia creştină".
Luând cuvântul, doamna Maria Gherghel a expus câteva dintre obiectivele fixate de Centrul de Ajutor pentru Viaţă (dezvoltarea unui program educaţional pe categorii de vârstă, în care laicii să contribuie; elaborarea de cateheze pentru tineri şi familii; educaţia sexuală corectă în rândul tinerilor) şi a propus înfiinţarea unei asociaţii de familii pentru promovarea unei şcoli destinate părinţilor.
După intervenţiile oaspeţilor, au început dezbaterile asupra celei de-a doua teme: "Prezenţa laicilor în Biserică, societate, cultură şi politică"; relator a fost pr. Fabian Doboş. După prezentarea temei, au urmat discuţii şi propuneri pe marginea acestei teme. Cei înscrişi la cuvânt, printre altele, au propus: să fie făcuţi cunoscuţi creştinii implicaţi în viaţa cultură, socială şi politică; să fie susţinuţi candidaţii catolici în structurile politice; să se conştientizeze rolului Acţiunii Catolice în viaţa parohiei şi a diecezei etc. După discuţiile pe marginea temei, a urmat votarea celor 20 de propoziţii propuse.
După pauza de prânz, lucrările sinodale au fost reluate. Mai întâi, au fost prezentate câteva date statistice de către secretariat cu privire la situaţia Sinodului în parohiile diecezei. Apoi, atenţia s-a concentrat asupra celei de-a treia teme: "Preoţii şi vocaţia la Preoţie în slujirea diecezei"; relator a fost pr. Iosif Păuleţ. După o scurtă prezentare a temei, au urmat discuţii şi propuneri pe marginea acesteia. Dintre propunerile făcute, amintim: organizarea de campusuri vocaţionale; participarea la anumite zile din viaţa seminarului; participarea frecventă la exerciţiile spirituale; conştientizarea importanţei seminariilor mici în promovarea şi susţinerea vocaţiilor la sfânta Preoţie etc.
Luând cuvântul, PS Petru Gherghel a făcut câteva precizări legate de mutarea parohilor şi, de asemenea, a reamintit preoţilor că au datoria de a aplica la sfânta Liturghie o intenţie şi pentru preoţii trecuţi la cele veşnice.
După discuţii, a avut loc votarea celor 25 de propoziţii propuse.
Probleme legate de viaţa consacrată au fost analizate după prezentarea celei de-a IV-a teme, "Vocaţia la viaţa consacrată şi persoanele consacrate în slujirea diecezei", relator fiind pr. Iosif Bisoc. Dintre propuneri făcute, amintim: organizarea de cursuri de vară pentru persoanele consacrate; necesitatea unui statut juridic pentru institutele de viaţă consacrată; colaborarea între preoţii diecezani şi cei din diferite ordine religioase în activitatea pastorală; o mai bună cunoaştere a diferitelor carisme a ordinelor călugăreşti; colaborare între membrii diferitelor congregaţii şi parohii din dieceză etc.
După votarea celor 25 de propoziţii propuse, PS Aurel Percă a adresat celor prezenţi câteva cuvinte, subliniind că protagoniştii Sinodului sunt toţi membrii poporului lui Dumnezeu, sub conducerea episcopului diecezan, şi că ceea ce ne caracterizează este tocmai înaintarea în larg, împreună. A urmat apoi intervenţia pr. Bartolomeu Blaj (plecat în urmă cu trei luni ca misionar în Ecuador, împreună cu pr. Petru-Bogdan Răchiteanu), care a împărtăşit din experienţa trăită în această ţară.
La încheierea sesiunii, PS Petru Gherghel şi-a exprimat bucuria pentru prezenţa membrilor sinodali şi pentru interesul arătat în cadrul lucrărilor. Apoi toţi au rostit rugăciunea pentru Sinodul diecezan.
Ultima sesiune plenară se va desfăşura în ziua de joi, 2 decembrie, începând cu ora 9.30.
Emanuel Imbrea
