Nu a trecut mult timp de când mult aşteptata vacanţă mare a sosit. Pentru copiii şi tinerii din Horleşti acest lucru nu a însemnat instalarea în faţa calculatorului sau a televizorului; preocuparea lor a fost cu totul alta.

Începând cu 17 iunie 2008, un grup de tineri au mers la Bacău într-un campus pentru a se iniţia ca formatori sau animatori.

În săptămâna următoare, au pus în aplicare tot ceea ce au învăţat pentru că la Horleşti a fost organizat de către părintele vicar, Eduard Patraşcu sub călăuzirea părintelui paroh, Petre-Antica Dominic-Felician, un campus pentru copii cu titlul "Secretul fericirii" în perioada 23-29 iunie 2008.

Timp de o săptămână, un grup de aproximativ 75 de copii au plecat alături de patru fraţi dintr-o poveste în căutarea secretului fericirii. Pentru ca totul să meargă bine s-au împărţit în patru echipe şi, îndrumaţi de părintele vicar şi animatori, au dat start acţiunii.

Programul a fost variat, copiii bucurându-se în afară de o scurtă cateheză zilnică, de multe jocuri, dans, excursie la pădure şi multă voie bună.

Pe măsură ce zilele treceau activitatea devenea tot mai captivantă; fiecare echipă încerca să fie mai disciplinată şi mai activă pentru că la sfârşitul zilei erau răsplătiţi cu note şi bonusuri.

Momentul cel mai aşteptat al zilei era descoperirea în locuri ascunse a unui semn, a unui indiciu care îi conducea spre secretul fericirii. Fiecare lucru găsit făcea referire la una din cele şapte virtuţi. Întotdeauna descoperirea semnului era însoţită de aplauze şi strigăte de bucurie.

Plini de entuziasm eram şi noi, animatorii. Am trăit din plin fiecare clipă chiar dacă spre sfârşitul zilei oboseala îşi făcea simţită prezenţa. Sfânta Liturghie încheia fiecare zi, dar nu ne întorceam acasă până nu analizam problemele cu care ne-am confruntat sau ne exprima bucuriile trăite.

Ziua de duminică a adus, cu nostalgie, încheierea campusului. În cadrul unei Liturghii solemne, părintele Edi ne-a descoperit că secretul fericirii ţine de fiecare dintre noi, anume să căutăm să ocupăm locul special pregătit pentru noi la masa Sfintei Treimi, aşa de frumos sugerată de icoana lui Rublev: atâta timp cât Sfânta Treime este prezentă în viaţa noastră, noi suntem introduşi în viaţa lui Dumnezeu şi, deci, suntem cu adevărat fericiţi.

"Secretul fericirii e-n mâna ta", aşa începe imnul campusului: ajută-ne, Doamne, să fim mereu prudenţi, drepţi, cumpătaţi şi puternici pentru a nu înceta să te iubim, să credem în tine şi să sperăm că într-o zi te vom vedea în împărăţia ta, din locul pe care tu ni l-ai pregătit din veşnicie şi ne vrei acolo pentru veşnicie.

Camelia Bejan

* * *

Impresii

  • "Mie mi-a plăcut cel mai mult la campus povestea celor 4 fraţi şi dansurile" (Cosmin Ciobanu)

  • "Mie mi-a plăcut faptul că în fiecare zi trebuia să găsim un semn-indiciu care ne ajută să găsim secretul fericirii" (Vlad).

  • "Mie mi-a plăcut să mă joc, să dansez şi să caut comoara" (Andreea Frunză).

  • "Mie mi-a plăcut la campus de părintele şi de animatoarele din echipă de la noi pentru că erau cuminţi şi de părintele pentru că cânta frumos" (Bianca Cucuteanu)

  • "Îţi mulţumesc, Doamne, pentru acest campus minunat" (George Cogeanu).

  • "Mie mi-a plăcut la campus că Ramona a fost cu noi în echipă: a fost foarte bună cu noi". (Andreea Cucuteanu).

  • "Mie mi-a plăcut la campus cel mai mult căutarea comorii deoarece toată lumea - copii şi animatori - se întrebau unde putea fi, adică oare cam unde ar fi ascuns-o părintele" (Mădălina Boduşcă)

  • "Campus = un mod frumos de a învăţa lucruri noi, o activitate cu scop educativ. Lucrul în echipă şi colaborarea între animatori şi animatori-preot au fost foarte importante pentru organizarea şi reuşita acestor frumoase zile" (Felicia Romila - animatoare).

  • "Mi-a plăcut totul. A fost pentru prima oară când am fost animator. Cu toate că a trebuit să am grijă de cei mai mari, apropiaţi de vârsta mea, fapt pentru care a fost un picuţ mai greu, mă bucur mult pentru aceste zile: a fost foarte frumos" (Ema Bejan)

  • "A fost un campus bine organizat şi îi mulţumesc pe această ocazie pr. Edi şi celorlalţi animatori, deoarece au colaborat foarte bine şi s-a lucrat mereu împreună, ceea ce a făcut ca şi copii să fie uniţi, chiar dacă era prima oară şi chiar dacă erau aproape 80 de copii şi 15 animatori: nu e uşor să coagulezi un astfel de grup; tocmai pentru că am văzut această unitate ţin să mulţumesc tuturor" (Simona Crăşmariu)


 

Articol etichetat cu:

Horleşti campus copii Secretul fericirii Eduard Patraşcu Petre-Antica Dominic-Felician cateheză animatori Sfânta Treime