Huşi: "Marcelin, prietenul meu, ca tine vreau să fiu şi eu, să-l am în viaţă pe Isus!"

Bucurie, zarvă, curiozitate, emoţii, i-au cuprins pe cei 120 de copii şi 24 de animatori care s-au apropiat de Parohia Romano-Catolică "Naşterea Sfintei Fecioare Maria" din Huşi, în dimineaţa zilei de 15 iulie 2019, pentru a participa la campusul de vară.

De-a lungul celor 6 zile de campus, mai exact în perioada 15-20 iulie 2019, copiii şi animatorii au fost "însoţiţi" de "Marcelin - pâine şi vin" - un băieţel lăsat în grija unor călugări franciscani care îl îngrijesc şi îl educă cu multă atenţie şi gingăşie, un copilaş micuţ şi singur a cărui poveste de viaţă a fost imbold şi exemplu pentru toţi cei care au intrat în contact cu el, mici şi mari deopotrivă.

De asemenea, alături de copii au fost părintele Paul Aurel Isciuc, coordonatorul campusului, şi echipa de animatori. Aceasta a fost formată atât din tineri din comunitatea parohială din Huşi-Corni, precum şi din persoane consacrate (fraţi din Ordinul Fraţilor Minori Conventuali, surori din Congregaţia "Surorile Franciscane Misionare de Assisi", o soră din Congregaţia "Surorile de Caritate ale Sfintei Ioana Antida Thouret"). Împreună, am trăit bucuria implicării şi a dăruirii, convinşi fiind că singurul mod în care putem multiplica fericirea şi bucuria este să le împărţim cu ceilalţi.

Pentru a fi mai bine înţeles şi aprofundat de copii, filmul cu istoria lui Marcelin - pâine şi vin, a fost împărţit în fragmente, câte unul zilnic, din care s-a extras şi tema fiecărei zile: Dăruirea - "Doar viaţa pe care o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să fie trăită.", Familia - "Adevărata familie este acolo unde te simţi acasă!", Generozitatea - "Atenţia faţă de aproapele!", Prietenia - "Prietenie înseamnă să fii alături de cineva nu când are dreptate, ci când greşeşte.", Adevărul - "Suflet nobil în căutarea adevărului!", Perseverenţa - "Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă şi credinţă".

Fiecare zi începea la ora 9.00 cu primirea copiilor, un moment de rugăciune, vizionarea fragmentului din film, momentul catehezei, o mică gustare, dezvoltarea abilităţilor manuale şi învăţarea unor lucruri noi, momente de destindere prin joc, bans şi dans, contactul cu natura etc., până la ora 12.00, când cu rugăciunea "îngerul Domnului" se încheia prima parte a zilei. După o bine meritată pauză de prânz şi un pic de odihnă, programul reîncepea la ora 17.00 cu joc şi voie bună, pregătirea sfintei Liturghii etc. Ziua se încheia cu sfânta Liturghie de la ora 19.00, unde ne prezentam în faţa lui Isus aşa cum era fiecare în acel moment: curat, murdar, vesel, trist, bun, rău, mulţumit, plictisit, bucuros, preocupat, încrezător, deznădăjduit, temător etc. Era darul cel mai frumos pe care i-l puteam face lui Isus la sfârşitul fiecărei zile!

Experienţa şi bucuria copiilor au fost îmbogăţite şi de unele momente mai speciale, mult aşteptate şi îndrăgite de aceştia, cum ar fi minicampionatul de fotbal şi miniconcursul "Copiii au talent".

Aceasta este experienţa noastră din săptămâna de campus: şi vouă tuturor celor care ne citiţi acum, vrem să vă spunem că viaţa este frumoasă şi gustoasă când eşti prieten cu Dumnezeu şi cu aproapele.

În încheiere, dorim să vă împărtăşim câteva gânduri din "trăirile" personale ale copiilor şi ale animatorilor care au participat la acest campus:

  • "Marcelin era mic, aşa ca mine. Şi eu vreau să fiu ca el, mai ales frumos şi bun" (Matteo Minuţ - 4 ani).

  • "Pentru mine campusul din acest an nu a constat doar în jocuri şi distracţie, ci şi în tot ceea ce înseamnă credinţă, rugăciune şi devotament de sine. A fost un campus special, extraordinar, plin de surprize, realizat de persoane speciale şi devotate cu totul. Le datorez tot respectul şi le mulţumesc că au fost răbdători atât cu mine cât şi cu ceilalţi copii!" (Măriuca Cociandău - 13 ani).

  • "Am învăţat să am răbdare şi să mă controlez mai mult" (Miruna Pagu - animator).

  • "Am trăit zile pline de bucurie... În urma acestora, mă simt mai bogată şi îmi doresc să simt mereu gingăşia lui Dumnezeu care se manifestă prin cel de lângă mine. Am învăţat să zâmbesc mai mult celorlalţi, să spun o vorbă bună, să mă implic cât mai mult în activităţi şi să fiu de ajutor mai mult pentru cel ce îmi este aproape. Mă bucur că am putut fi o «piatră de temelie» la construirea unui frumos şi de neuitat campus şi pentru că împreună am putut dărui copiilor o vară mai senină şi o amintire plăcută" (Andreea Hortolomei - animator).

  • "Am învăţat să fiu mai înţelegătoare, mai răbdătoare şi să ascult mai mult pe cei din jurul meu" (Viorica Bedregeanu - animator).

  • "M-a îmbogăţit dorinţa şi curiozitatea copiilor de a descoperi şi învăţa mereu lucruri noi" (pr. Gabriel Bogleş - animator).

  • "Am trăit bucurie şi mulţumire interioară văzând şi simţind bucuria copiilor. Îmi doresc şi pe mai departe să învăţ tot mai mult să mă bucur ca un copil - copiii ştiu să se bucure de lucrurile mici, să rămân mereu plin de viaţă şi să împărtăşesc mai mult din ceea ce am pentru a-l îmbogăţi pe celălalt şi în aceeaşi măsură să şi primesc de la ceilalţi" (pr. Paul Aurel Isciuc - coordonator campus).

Mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ce am înfăptuit cu ajutorul lui spre bucuria celor mici!

Sr. Tereza Hortolomei, SdC

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 15-20 iulie: Huşi: "Marcelin, prietenul meu, ca tine vreau să fiu şi eu, să-l am în viaţă pe Isus!"