"Să fim apă pentru ceilalţi!" - acesta a fost scopul şi proiectul cu care un grup de 50 de copii din parohia noastră s-a îndreptat spre Pralea, unde a fost organizat campusul pentru copii, în perioada 6-10 septembrie 2010. Îndrumaţi de părintele vicar Marcelin Blaj, de surorile Clara şi Antonia şi de un grup de 12 animatori, copiii, pe lângă distracţie, jocuri, plimbări, au avut ocazia să se cunoască între ei, să-şi întărească prieteniile, să se îmbogăţească reciproc din punct de vedere uman şi spiritual, să-şi valorifice calităţile şi aptitudinile personale şi să-şi dezvolte simţul caritativ.
Luni dimineaţă, 6 septembrie, copiii, cu mare nerăbdare, întrebau: "când plecăm, când plecăm?". Şi astfel, plini de emoţii, nerăbdare, curiozitate şi voie bună am plecat spre Pralea. În drumul nostru am făcut un popas în Bacău, la biserica "Fericitul Ieremia", unde am participat la sfânta Liturghie.
Tot în Bacău, am avut ocazia să petrecem câteva ore la oratoriul salezian "Don Bosco", unde am fost primiţi cu braţele deschise de preoţii şi tinerii de la oratoriu.
Apoi am poposit la Parohia "Sfânta Cruce" din Bacău, unde am petrecut un moment de împărtăşire cu copiii din această comunitate. După care ne-am continuat drumul spre Pralea.
Ajunşi la Pralea, în ochii copiilor se simţea o curiozitate şi o dorinţă de a afla cât mai multe. Obosiţi, dar totodată plini de viaţă, copiii au căutat să fie apă pentru ceilalţi, încă din prima seară.
Marţi, 7 septembrie, ne-am bucurat de vizita părintelui paroh Petru Sescu, cu care am petrecut momente foarte frumoase. Prezenţa părintelui paroh în mijlocul nostru a fost ca o mărturie a unui părinte preocupat de creşterea fiilor săi şi ne-a dat curaj să căutăm cât mai mult să fim apă pentru ceilalţi. De asemenea, ne-am bucurat şi de prezenţa părintelui Felix Roca, care a fost vicar în parohia noastră timp de patru ani.
Tot timpul, în toate activităţile: la jocuri, bansuri, scenete, lucru în echipă, rugăciune, ne-am lăsat cuprinşi de o linişte interioară. Mereu, în jurul nostru, plutea o singură întrebare: "Cum pot să fiu eu apă pentru ceilalţi?". Dar, până în ultima zi, fiecare şi-a deschis inima şi a găsit răspunsul la această întrebare. Fiecare şi-a dat seama şi a descoperit care este drumul spre a fi apă pentru ceilalţi.
Căutările nu au fost în zadar. Fiecare a încercat cu adevărat să fie o apă dulce şi curată pentru ceilalţi. Şi, într-adevăr, întorşi acasă, copiii şi-au luat un angajament: "Vom fi apă pentru ceilalţi!".
Rugăciune creată la sfârşitul campusului
Să fim apă pentru ceilalţi..., cu aceste cuvinte ne-ai invitat, Doamne, să căutăm, timp de aproximativ o săptămână, adevărata sursă care ne leagă între noi. Noi, copiii, împreună cu animatorii, preoţii şi surorile am răspuns cu bucurie şi cu dorinţă deplină la această chemare. Pacea, liniştea, iubirea, credinţa şi speranţa au fost principalele experienţe care ne-au unit cu adevărat.
După aceste zile, noi vrem să-ţi mulţumim, Doamne, în primul rând pentru această şansă. Binefăcătorii au fost trimişii tăi. Ei au vrut, cu adevărat, să-ţi asculte strigătul. De aceea, au oferit din puţinul lor, material şi spiritual. Răsplăteşte-i cu binele tău.
Îţi mulţumim şi pentru entuziasmul şi răbdarea cu care animatorii au contribuit în căutările noastre. Prin acest lucru, am reuşit să fim, fiecare în momentul său, apă pentru toţi.
Te rugăm, Doamne, păstrează prieteniile formate în această perioadă şi fă ca această căutare să continue chiar daca acest campus s-a încheiat.
Cu adevărat, Doamne, ne-ai deschis ochii spre bine şi te rugăm să ne oferi şi alte ocazii prin care să ne arăţi calea pe care vrei s-o urmăm. Amin! (Lucia Leahu)
Prezentăm în continuare şi câteva impresii:
Am plecat în campus cu gândul de a schimba stilul de viaţă, astfel încât să-l îmbunătăţim. Ştiam că voi învăţa multe lucruri bune şi că toată lumea va fi prietenoasă şi binevoitoare.
În drumul spre Pralea, am cântat, aducându-ne aminte de anii precedenţi şi de micile peripeţii care au avut loc atunci. Am participat la sfânta Liturghie, celebrată în biserica "Fericitul Ieremia" din Bacău, fiind surprinsă de frumuseţea acestui moment de comuniune. Apoi, vizitând oratoriul "Don Bosco" din Bacău, am fost impresionată de micile comori existente acolo: spaţii de joacă şi lume veselă.
Ajunşi la Pralea, am luat parte la un mic joc în legătură cu tema noastră: "Să fim apă pentru ceilalţi!". Împărţiţi în trei grupe, am străbătut străzile satului, numărând fântânile şi gustând apa din fiecare fântână întâlnită. Astfel am aflat că o fântână se poate asemăna foarte mult cu un om. O fântână poate fi frumoasă, dar poate se poate să fi secat şi să nu mai fie folosită, la fel cum un om poate fi elegant, dar să aibă în acelaşi timp inima rece şi pustie. De asemenea o fântână poate fi veche, cu o înfăţişarea neîngrijită, dar cu apă foarte curată şi bună, la fel cum un om poate fi bătrân, neîngrijit, dar cu o înţelepciune profundă. Seara, în schimb, înainte de culcare, am avut parte de un moment în care au avut loc câteva bansuri şi reprezentaţii din partea copiilor.
A doua zi, marţi, 7 septembrie, am cercetat pădurea din marginea satului, observând, printre altele şi fosta casă a lui Ceauşescu. Iar dup-amiază, ne-am bucurat de prezenţa părintelui paroh Petru Sescu, care ne-a vorbit la predica din cadrul sfintei Liturghii despre cum putem fi apă pentru ceilalţi.
Miercuri, ne-am împărtăşit bucuria alături de părintele Felix Roca, într-o călătorie în pădure. Am avut un obstacol constituit de stropi mici de apă, pe care cu uşurinţă l-am putut depăşi.
Joi, am petrecut întreaga zi jucându-ne în casă, deoarece vremea nu a fost prielnică. Seara, am avut parte de un moment într-adevăr surprinzător. Au fost clipe de rugăciune, în care i-am putut povesti lui Isus toate bucuriile şi neplăcerile noastre.
Frumuseţea acestui campus se putea citi pe chipurile copiilor, pentru că mulţi dintre ei vărsau lacrimi: unii de regret pentru că s-a încheiat campusul, iar alţii de fericire pentru clipele minunate petrecute împreună.
Cu siguranţa, nu au putut lipsi sfintele Liturghii, care au avut loc în fiecare zi, în cadrul cărora i-am mulţumit Domnului pentru toţi aceia care au făcut posibil acest campus.
Vineri, 10 septembrie, cu dor de casa, dar şi cu forţe proaspete pentru noul an şcolar, ne-am luat "la revedere" de la acest campus, având toţi aceeaşi dorinţă: "Să fim apă pentru ceilalţi!". (Ecaterina Constantin)
Zilele campusului au fost foarte frumoase şi pline de surprize. Cel mai mult mi-au plăcut jocurile şi plimbările în pădure. Am alergat ne-am distrat şi am aflat multe lucruri noi şi frumoase. Cu nerăbdare aşteptam însă să ajung acasă pentru a fi apă pentru ceilalţi. (Eliza)
Mi-a plăcut foarte mult în campusul de la Pralea deoarece s-au organizat multe jocuri foarte frumoase. Mi-am făcut prieteni noi şi am descoperit ce înseamnă să fii apă pentru ceilalţi. (Alexandru Bejan)
În acest campus, am avut bucuria de a împărtăşi experienţele şi trăirile noastre cu foarte mulţi copii şi animatori, de a ne apropia de Domnul cu un pas mai mult şi de a-i cunoaşte şi înţelege mai mult pe cei din jurul nostru. Am trăit zile de neuitat şi experienţe plăcute. Spre deosebire de experienţele anterioare, mi-au rămas în suflet sfântul Rozariu, sfânta Liturghie şi tema campusului: "Să fim apă pentru ceilalţi!". (Ramona)
Campusul de la Pralea a fost extraordinar. Pentru cinci zile am încercat să ne ghidăm după îndemnul "Să fim apă pentru ceilalţi!". Chiar dacă timp de două zile a plouat, nu am avut cum să ne plictisim. Am avut parte de foarte multe jocuri şi scenete, care ne-au dezvoltat imaginaţia; activităţi în care i-am avut alături pe animatori, care ne-au fost modele demne de urmat. Am avut ocazia să ne cunoaştem pe noi înşine, dar şi între noi.
Cât despre partea spirituală, pot să spun că, în fiecare zi, am participat la sfânta Liturghie şi la sfântul Rozariu, ceea ce mi s-a părut extraordinar.
În ultima zi, am avut un moment special de meditaţie, mulţumire şi rugăciune, care ne-a emoţionat pe toţi. Fiecare plângea în felul său, fie în exterior, fie în interior.
În final, îndemn pe toţi să participe la astfel de momente comune de bucurie, ştiind sigur că nu vor regreta! (Emma Şleghel)
A consemnat Lucia Leahu (animator)
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Pralea: Campusul copiilor din Parohia Iaşi - Sf. Tereza
