În cuvântul său de salut, PS Petru Sescu a scos în evidență suferința preotului Ștefan din ultimele luni de viață, aceasta dându-i timp și capacitate să ceară iertare și ajutor pentru toți cei care au fost alături de el. Episcopul și-a exprimat convingerea în puterea credinței că Isus Marele Preot „l-a primit în rândul slujitorilor săi fideli”.
La liturgia cuvântului a fost ascultat Iob mai întâi, apoi Isus cu fericirile din Evanghelia după Sfântul Matei. Pr. Ștefan Socaciu, unul dintre colegii preotului răposat, a oferit cuvântul de învățătură, centrându-și gândurile pe tema suferinței. Referindu-se la pr. Ștefan Coșa, predicatorul a spus că acesta „a fost îmbrăcat în haina suferinței”. Plecarea pr. Ștefan devine un prilej de a privi la suferință în general, și la suferința preotului, în particular, chiar dacă „tema nu este digerabilă”. Suferința este cea care generează comuniune și solidaritate, este o chemare, un mister care a început odată cu păcatul strămoșesc. Ea, suferința, îl secondează pe om. Pr. Ștefan Socaciu a evocat figura venerabilului Martin Benedict care i-a oferit o întrebare și un răspuns deopotrivă: „Vrei să fii preot? Învață să suferi”.
Isus, prin moartea sa, schimbă sensul suferinței. El o acceptă ca fiind parte din misiunea sa. Omul „are o vocație particulară de a intra în misterul suferinței și iubirii dumnezeiești”, s-a mai auzit la predică. Despre pr. răposat Ștefan a afirmat că „a luat crucea și l-a urmat pe Cristos”. Inspirându-se din fragmentul evanghelic, pr. predicator a conchis că fericirile sunt rezervate omului care poartă crucea lui Cristos până la sfârșit.
La finalul celebrării a luat cuvântul pr. Gheorghe Coșa, care a ținut să mulțumească tuturor pentru participare și pentru mângâierea pe care a oferit-o prezența fiecăruia la înmormântarea fratelui: episcop, familie, colegi, preoți, paroh, rude, amintind de persoanele care s-au îngrijit îndeaproape de pr. Ștefan în suferința sa: Claudia, Lucia, Mariana, Dana. A făcut cunoscut tuturor că ultimele cuvinte ale pr. Ștefan au fost: „Liturghia s-a sfârșit. Mergeți în pace!”, întărind că pentru el misiunea întreagă s-a terminat.
PS Petru Sescu a rostit înainte de binecuvântarea finală cuvinte de mângâiere și încurajare și a transmit salutul și gândul de comuniune al PS Iosif Păuleț, care nu a putut fi prezent la înmormântare. Știind de suferința preotului răposat și vizitându-l în câteva rânduri, a ținut să precizeze că „dacă suferința stoarce, în același timp purifică și spiritualizează”. Un gând de apreciere a exprimat către cei care i-au fost aproape pr. Ștefan prin îngrijire continuu: „se poate vorbi foarte frumos despre suferință, dar nu este ușor să stai lângă cel suferind zi și noapte”.
Celebrarea s-a încheiat cu procesiunea spre cimitir, în timpul căreia s-a intonat Psalmul 42, repetându-se în speranță refrenul: „Voi intra înlăuntrul cortului minunat, până la locuința lui Dumnezeu”.
Trupul neînsuflețit al pr. Ștefan Coșa a fost așezat într-un mormânt aflat la intrarea în cimitir, în fața capelei mortuare, nu departe de mormântul venerabilului Martin Benedict, și de acolo așteaptă clipa învierii de apoi, pe care cu toții o mărturisim în Crezul nostru creștin, ancorați în credința solidă într-un Dumnezeu al iubirii, al vieții și al fericirii veșnice.
Requiescat in pace! Amen.
Pr. Cristian Diac
Album foto
14 octombrie 2026: Galbeni: Funeraliile părintelui Ștefan Coșa
A trecut la Domnul pr. Ștefan Coșa
Luni, 12 octombrie 2026, în jurul orei 1.00, după o lungă suferință, a trecut la cele veșnice pr. Ștefan Coșa. În această după-amiază (luni), în jurul orei 16.00, trupul neînsuflețit al părintelui va fi prezent în Biserica „Sfânta Fecioară Maria Îndurerată” din Corhana, urmând ca marți, 13 octombrie 2026, la 12.00 să fie depus în capela mortuară „Înălțarea Domnului” din Galbeni, iar la ora 18.00 se va celebra Sfânta Liturghie și priveghiul pentru sufletul răposatului preot Ștefan Coșa. Liturghia de înmormântare va fi celebrată miercuri, 14 octombrie, la ora 11.00, în Biserica „Sfântul Iosif Muncitorul” din Galbeni.