În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
Odată cu intrarea în război (14 august 1916), România se comportă ca un stat unitar, românii sprijinindu-se în apărarea fiecărui petic de pământ, demonstrând astfel dorinţa de întregire, fapt care se concretizează odată cu victoria de la Mărăşeşti.
După o strălucită victorie la Mărăşti (11 / 24 iulie - 19 iulie / 1 august), armata română se remobilizează cu dorinţa de a distruge planul de atac al duşmanilor, care viza străpungerea porţii Moldovei pe la Mărăşeşti, pe Siret, şi deschiderea drumului spre Iaşi, cu scopul de a zdrobi armata română şi de a distruge în întregime statulromân.
La acest plan, răspunsul armatei române a venit cu o forţă de nezdruncinat” Pe aici nu se trece!” Aşadar, între 24 iulie / 6 august - 21 august / 3 septembrie 1917, la Mărăşeşti şi în împrejurimi, cu preţul jertfei a mii de soldaţi, ofiţeri, ţărani şi copii, ostaşii, aflaţi sub comanda generalului Eremia Grigorescu, au stăvilit ofensiva duşmană şi a transformat bătălia într-o răsunătoare glorie eternă1.
Victoria de la Mărăşeşti rămâne în istorie ca semn al unităţii şi vitejiei românilor, fapt recunoscut de ofensivă şi marcat de preşedintele Franţei, în anul 1920, prin decorarea Mărăşeştiului cu” Crucea de război”.
Pentru a păstra veşnic amintirea acestei glorioase victorii, Congresul Societăţii Naţionale a Femeilor Române a propus înălţarea Bisericii Eroilor Neamului, pe locul unde s-au purtat luptele din vara anului 1917. Astfel s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti, după proiectul arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu. Costurile pentru construirea grandiosului monument au fost acoperite în mare parte din donaţii. În cartea Mausoleul de la Mărăşeşti, scrisă de Valeria Bălescu (Bucureşti, 1993), am găsit o listă cu principalele donaţii destinate construirii Mausoleului de la Mărăşeşti, iar în fruntea listei se află M.S. Regele Carol al II-lea, cu o donaţie de 50.000 lei. George U. Negropontes a donat 20 de hectare pentru construirea acestui monument, iar ceva mai târziu a donat şi suma de 20 000 lei. Alături de aceştia, mulţi mitropoliţi şi episcopi, asociaţii şi binefăcători au contribuit la construirea grandioasei clădiri.
Mausoleul are o înălţime de 22 m, diametrul de 40 m, şi este încadrat de terase de aproximativ 60 m. Pe faţada principală să află inscripţionat cu litere de bronz” Întru slava eroilor neamului”. Construirea mausoleului s-a desfăşurat în două etape: 1923-1924 (parterul) şi 1936-1938 (nivelul superior), conform unei inscripţii din interiorul mausoleului.
Monumentul adăposteşte, în cele 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune, rămăşiţele pământeşti a peste 6.000 de eroi, identificaţi sau neidentificaţi, care au fost exhumaţi din localităţile Tecuci, Sascut, Putna, Pralea, Muşunoaiele, Mărăşeşti, Popeni, Blidari, Jâvreni şi Crucea de Piatră.
Mausoleul de la Mărăşeşti va dăinui astfel peste veacuri ca exemplu de spirit de sacrificiu, onoare şi patriotism, pentru generaţiile viitoare care îi vor trece pragul.
Pr. Fabian Doboş
Note:
1 Muzeul Vrancei, Mărăşeşti, Focşani, 2014.
2 Muzeul Vrancei, Cronica Vrancei XXII, Focşani, 2016.
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (LXXXII): Mărăşeşti
* * *
PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor
* * *
Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.
