|
| Fălticeni |
În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
Parohia Fălticeni a luat fiinţă abia în anul 1950, având 100 de credincioşi, deşi cu mai bine de 100 de ani înainte, în anul 1840, episcopului Paul Sardi, a avut această intenţie. Biserica a fost construită în anul 1858 de către consulul austriac din Fălticeni1.
În Primul Război Mondial, prin poziţia sa geografică extrem de favorabilă, aflându-se la mai puţin de 30 km de Suceava, oraşul de pe Şomuz, a fost un punct central de iniţiere a atacurilor militare, fiind, aşadar, martorul unor evenimente deosebite.
Intenţiile trupelor ruseşti de a părăsi frontul înarmat şi de a se deplasa către diferite regiuni pentru a instaura anarhia, s-au lovit de opoziţia fermă a armatei române. Astfel s-a ajuns destul de repede la adevărate lupte, precum cele de la Galaţi, Spătăreşti şi Mihăileni.
Lupta de la Spătăreşti, în care a fost implicat doar Batalionul 3 al Regimentului 2 Grăniceri şi un escadron de cavalerie, a avut loc în noaptea de 14/15 ianuarie 1918 (27/28 ianuarie 1918) împotriva trupelor ruseşti concentrate în localităţile Costeşti, Dumbrăviţa şi Spătăreşti.
Lupta de la Spătăreşti ocupă un loc aparte, deoarece forţele angajate au fost în defavoarea românilor într-un raport zdrobitor de 10 la 1. Prin marea victorie a românilor au fost salvate de la distrugere în principal oraşul Fălticeni, dar şi partea de sud a Bucovinei.
Militarii români morţi au fost înhumaţi în cimitirul Tâmpeşti şi în cel de la a Târgu Frumos. În amintirea lor şi "pentru comemorarea strălucitei izbânzi, repurtată [...] de Regimentul 2 Grăniceri la 14/15 ianuarie 1918, contra copleşitorului număr de bolşevici ruşi (...)" s-a avut în atenţie, încă din acele momente, ridicare unui monument.
Iniţiativa ridicării unui monument închinat jertfei grănicerilor pentru salvarea oraşului Fălticeni de la distrugere a aparţinut primarului de atunci, Octav Lovinescu, dar din diferite motive aceasta nu a avut ecoul scontat. Ideea însă a dăinuit şi a fost preluată de către primarul oraşului Fălticeni, Vasile Ciurea, şi de către prefectul judeţului Suceava, Ioan Mazere, la care s-a adăugat un comitet format din 22 de personalităţi locale. Ca urmare, a fost ridicat un monument în anul 1922, care reprezintă un grănicer la veghe, monumentul fiind opera sculptorului Theodor Burcă, din Bucureşti2.
Iniţial, monumentul "Grănicerul de veghe" era amplasat în mijlocul oraşului, unde începea Strada Mare, astăzi Republicii. Mai târziu, în 1968, autorităţile vremii l-au mutat în cartierul Maior Ioan. Din anul 1987 statuia din beton şi bronz, ridicată în memoria eroilor din Primul Război Mondial, se află la intrarea pe bulevardul 2 Grăniceri.
Grănicerul care de aproape un secol stă de veghe la poarta Fălticeniului, priveşte neîncetat spre Spătăreşti. Acel loc unde faptele de vitejie ale ostaşilor români din nordul ţării glăsuiau ca la Mărăşeşti acelaşi "Pe aici nu se trece!"3.
În semn de elogiu datorat strămoşilor căzuţi în război, în cimitir s-a construit un monument dedicat eroilor căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial. Monumentul reprezintă statuia unui ostaş, iar în partea de jos se află o placă din marmură pe care scrie "Recunoştinţa şi smerenia noastră în veci... / restaurat şi sub îngrijirea profesor Lupu Constantin şi Margareta / -sept-2012 / Glorie eternă eroilor căzuţi pentru apărarea patriei". Pe celelalte laturi ale monumentului sunt amintite cele două războaie "1916-1918 / Mărăşti - Mărăşeşti - Oituz", "1945 / Oradea Mare - Debreţin Tatra - Tisa".
Olimpia Ţicloş
Note:
1 Iosif Gabor, Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova, Bacău, 1996, p. 95.
2 www.cronicadefalticeni.ro, accesat la 9 noiembrie 2018.
3 Ibidem.
* * *
PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor
* * *
Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.
