|
| Focşani |
În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
Focşani
Încreştinarea cumanilor (vechii locuitori ai ţinutului vrâncean) începe în anul 1225, când fiul hanului Bortz-Membrock, primeşte botezul împreună cu 2.000 de cumani. Papa Grigore al IX-lea îl numeşte pe călugărul dominican Teodoric, primul episcop al cumanilor în anul 1227 şi îl delegă pe arhiepiscopul Robert din Strigoniu să se intereseze de încreştinarea acestui popor, ceea ce şi face, şi, în anul 1229, sunt botezaţi 15.000 de cumani. Roma construieşte biserica episcopală în anul 1234. Viaţa Episcopiei de Milcovia este de scurtă durată, doar de 14 ani, până în anul 1241, când încep năvălirile tătarilor.
Originea şi viaţa credincioşilor catolici din târgul Focşani nu este o continuare a Episcopiei Milcovei din cauza zbuciumului şi crudelor vicisitudini ale vremii.
În anul 1836, Focşaniul devine parohie, având grupate în jurul ei comunităţile catolice din "Vizantea, Ploskozeni, Tekucci, Berlat, Ad fluvium Milkov, Ad fluvium Putna, Moroşeşti, Domneşti, Pufeşti", cu un număr de 769 de credincioşi. Construcţia bisericii actuale s-a început în 1846 şi s-a terminat abia în 1947 (99 de ani) din cauza situaţiei critice a Focşaniului din timpurile de război[1].
În Primul Război Mondial, Focşaniul avea în subordine 50 de comune aflate sub ocupaţia germană. În această perioadă nu doar soldaţii care au plecat pe front să apere ţara au fost eroi, ci şi familiile rămase acasă, care au fost nevoite să suporte un regim de teroare instaurat de ocupanţii germani.
La Focşani se afla Cartierul General al Armatei a 9-a Germane, iar în împrejurimile oraşului s-au desfăşurat cele mai importante operaţiuni militare din Primul Război Mondial, război la care au participat şi personalităţi locale, ţărani simplii, însă ageri la minte, care au luptat împreună cu neamurile lor pentru a salva pământul străbun.
Focşaniul avea să se elibereze de sub ocupaţia germană la 10 noiembrie 1918, iar peste doar trei săptămâni avea să se realizeze visul de veacuri al românilor, unirea într-un singur stat[2].
Aşadar, România avea să-şi desăvârşească unitatea sa naţională şi statală cu preţul jertfei de viaţă şi sânge a mii şi mii de soldaţi şi ofiţeri căzuţi în marile bătălii din vara anului 1917.
Locuitorii de astăzi ai oraşului Focşani păstrează vie amintirea acelor zile de restrişte, dar mai ales pe cea a eroilor care şi-au sacrificat viaţa pentru apărarea şi întregirea teritorială. Acestora le-au înscris numele pe marmura monumentelor şi a mausoleului ridicate în oraş.
Mausoleul eroilor, aflat pe bulevardul Bucureşti, a fost construit la iniţiativa Societăţii "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război", fiind înscris în Lista monumentelor istorice (nr. 366, cod VN-IV-m-B-06592). Construcţia este de inspiraţie bizantină, are formă de cruce, cu o suprafaţă de 457 mp, fiind începută în anul 1925 după planul arhitectului Ştefan Balosin.
În mausoleu sunt depuse osemintele a 2.619 eroi (în firide 518, iar cripta comună 2.101 necunoscuţi)[3].
Un alt semn al cinstirii eroilor căzuţi în război este Monumentul eroilor Regimentului 11 Artilerie, situat pe bulevardul Bucureşti, în incinta MOPAF S.A. Vrancea, ridicat în anul 1927 şi înscris pe Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii (cod VNIII- m-B-06574)[4].
Într-o a doua etapă se va trece la identificarea eroilor catolici.
Olimpia Ţicloş
Note
[1] www.ercis.ro [accesat la 24 .06.2018].
[2] https://adevarul.ro [accesat la 24.06.2018].
[3] www.muzeulvrancei.ro [accesat la 24.06.2018].
[4] www.historia.ro [accesat la 24.06.2018].
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XL): Focşani
* * *
PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor
* * *
Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.
