Editura "Presa Bună": Vatra regăsită. Pagini memoriale, de Ion H. Ciubotaru

Cu puţin timp în urmă, distinsul cercetător al culturii populare româneşti, prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, ne-a dăruit o nouă carte, intitulată Vatra regăsită. Pagini memoriale, tipărită la Editura "Presa Bună" din Iaşi, în condiţii grafice deosebite.

Este o carte deosebită, scrisă de un om deosebit, căruia noi, catolicii din Dieceza de Iaşi, îi suntem atât de recunoscători pentru atenta cercetare a satelor noastre din perspectivă etnografică şi valorificarea ulterioară a rezultatelor în monumentala sinteză Catolicii din Moldova. Universul Culturii Populare, un proiect editat, cu ani în urmă, tot la "Presa Bună" din Iaşi.

Această nouă carte, Vatra regăsită. Pagini memoriale, este deopotrivă o carte-remember şi o carte-document. Paginile sale sunt, fiecare în parte, preţioase izvoare pentru cercetătorii care, citindu-le, pot afla o multitudine de informaţii inedite, pe care doar autorul cărţii, domnul profesor Ion H. Ciubotaru, le putea face publice. Însă nu oricum, ci într-o manieră elegantă, cu simţul măsurii, cu responsabilitatea celui care, ajuns la vârsta senectuţii, este conştient o dată în plus de importanţa unui astfel de demers pentru posteritate.

Suntem convinşi că domnul profesor Ion H. Ciubotaru a ales, cu grijă, inclusiv titlul cărţii, întoarcerea la vatra părintească, mai ales în vremurile actuale, de cumpănă, pe care le trăim, fiind esenţială pentru fiecare dintre noi. Astfel, parcurgând emoţionantele pagini ale cărţii, unde autorul îşi înşiruie mărgelele propriilor amintiri, fiecare cititor îşi va purta inevitabil gândurile către propriile origini strămoşeşti, către propria vatră, către propriul acasă.

Este aceasta încă o dovadă nu doar a sensibilităţii omului Ion H. Ciubotaru, ci şi a înţelepciunii sale, izvorând de undeva din trecut, dintr-un arbore genealogic deosebit, dintr-o familie deosebită, dintr-o viaţă trăită firesc, pornind dintr-un univers rural românesc cu repere limpezi şi sacre. O viaţă de om pe care domnul profesor Ion H. Ciubotaru ne-a dovedit că a preţuit-o atât de mult, încât, iată, a decis să ne facă şi pe noi, cei de azi, părtaşi la amintirile de ieri, lăsându-le ca moştenire, prin intermediul cărţii sale, celor de mâine.

În cartea Vatra regăsită. Pagini memoriale, rând după rând, propoziţie după propoziţie, frază după frază, pagină după pagină, în faţa ochilor cititorului se desfăşoară imagini din vremuri demult apuse, cu oameni aşezaţi, trăind într-o societate sănătoasă, bazată pe bunul simţ, într-un spaţiu rural unde valorile tradiţionale, rânduielile strămoşeşti, familia, credinţa creştină, erau respectate cu sfinţenie. Apar apoi alte imagini, cu alţi oameni, cu alte legi, străine de neam, impuse din afară, care au alterat reperele vieţii de odinioară, le-au dispreţuit, le-au dorit înlăturate din mentalul colectiv, din viaţa cotidiană, dar nu le-au putut distruge niciodată în totalitate.

Şi cât de actuale devin aceste imagini-document în zilele noastre, când, din nou, preţioasele repere ale vieţii de odinioară sunt denigrate, când valorile familiei şi valorile creştine sunt în pericol, când sunt încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale (pentru care înaintaşi ai noştri, personalităţi ilustre ori simpli trăitori, oameni buni deopotrivă, s-au jertfit înainte vreme), din exces de zel poate, din neştiinţă sigur, necunoscând de pildă că "dacă lucrurile nu merg bine şi oamenii ajung în suferinţă, aceasta se naşte din faptul că nu este respectată natura lucrurilor şi ordinea lor. Lumea e bine făcută, dar oamenii nu o cunosc şi nu se supun datelor obiective în complexul cărora ei trăiesc şi acţionează" (citatul aparţinând sociologului, etnografului, filozofului culturii, gânditorului creştin Ernest Bernea).

Îi mulţumim domnului profesor Ion H. Ciubotaru pentru că ne-a dăruit o carte care ne îndeamnă la reflecţie. O reflecţie asupra propriei vieţi şi a lumii în care trăim. O lume în suferinţă, care şi-a pierdut reperele de odinioară. O lume pe care am pierdut-o, dar pe care o putem regăsi. Depinde doar de noi, de fiecare dintre noi.

Anton Coşa

*

Cuvânt înainte

Zânele torcătoare mi-au rostuit destinul sub o zodie favorabilă. Au ales-o însă pe cea din miezul iernii, când vremea vremuieşte pe neaşteptate, ceea ce înseamnă că asperităţile vieţii nu m-au ocolit. Mi-au dat târcoale încă din adolescenţă, punându-mă la felurite încercări, dar firea mea optimistă m-a ajutat să le depăşesc pe toate, fără a mă poticni. Reazem şi mângâiere mi-a fost mereu vatra părintească, ale cărei binefaceri le-am simţit de timpuriu, regăsindu-le apoi de nenumărate ori, când - în vremuri grele - mă tot reîntorceam spre acest liman neviforât, pentru a-mi reface forţele şi a mă redescoperi.

Pentru că numai acasă, lângă vatra mică a străbunilor, integrată atât de armonios în cea a satului tradiţional, aflăm acel loc miraculos, capabil să ne redea starea de spirit reconfortantă de care avem atâta nevoie. Aici admirăm căsuţele bătrâne, sugerând permanenţa neamului din care facem parte, aici descoperim liniştea maiestuoasă a crângurilor şi livezilor, şi tot aici ne lăsăm învăluiţi de lumina aurie a toamnelor târzii, care şterge cu năframa ei vrăjită chipurile obosite şi îngândurate ale trudiţilor ţărani.

Am aşezat rândurile de mai jos sub semnul vetrei, fiindcă acest reper al existenţei noastre reprezintă trăinicia, statornicia, durata. Este însăşi inima casei părinteşti şi a satului în care am văzut lumina zilei, acel loc bun ales de înaintaşi, generator de atâtea valori materiale şi spirituale. În jurul vetrei gravitează forţa magică a întregului univers domestic. Venirea pe lume a pruncilor, înfăptuirea practicilor ritual-ceremoniale, depănarea poveştilor, înfiriparea sfaturilor de taină şi chiar despărţirea definitivă de cei dragi aveau loc odinioară la gura sobei, adică în faţa vetrei. Este locul pe care arde focul sacru, asigurându-ne cele necesare dăinuirii (hrana, lumina, căldura), dar şi spaţiul pe unde se poate comunica între cele două lumi.

Capacitatea de a-mi iubi semenii şi a mă simţi solidar cu ei am dobândit-o la o vârstă fragedă, prin pildele oferite de cei pe care mi i-am tot luat ca modele. De aceea, oriunde m-ar fi purtat paşii, nu m-am simţit niciodată singur. Bucuria de a mă afla în preajma unui apropiat, căruia puteam să-i destăinui nestingherit gândurile nu mi-a lipsit. În Berezenii Vasluiului, pe plaiurile lui David Creangă, prin ţara Dornelor sau în aşezările de pe Valea Trotuşului, m-am socotit mereu între prieteni.

Oricare ar fi fost firea interlocutorilor cu care mă întreţineam, o desluşeam de îndată şi, în cel mai scurt timp, reuşeam să tăifăsuim ca nişte cunoştinţe vechi. Sentimentul înstrăinării nu l-am avut nici măcar atunci când m-am aflat departe de ţară. Clipe emoţionante am trăit chiar şi în Bukowina Tatrańska ori în acea minunată aşezare din sud-vestul Poloniei, numită Kościelisko, unde punctele de convergenţă cu civilizaţia noastră arhaică mi se dezvăluiau la tot pasul.

La un moment dat, ne răzleţim. Părăsim ambianţa familială şi satul natal, pornind spre alte zări în căutarea unui rost. Trec însă anii şi paşii ne poartă din nou către "vatra pe care pâlpâie focul strămoşilor din vechea mitologie, alimentat mereu de sufletul colectiv" (Alexandru Zub). Ne cheamă flacăra tainică a celor din care ne tragem spre a ne revigora, dar şi ca să-i aducem modesta noastră ofrandă, care o ajută să nu se stingă.

Ion H. Ciubotaru

*

Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru (născut la 28 ianuarie 1940 în satul Arborea, judeţul Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română "A. Philippide" al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii "Caietele Arhivei de Folclor", finalizată prin apariţia a zece volume (1979 1991), urmată de Tipologii şi corpusuri de texte (documente), din care s-au tipărit până în prezent opt tomuri, altele două aflându-se în faza definitivării pentru tipar. Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004 2009. A publicat douăsprezece volume de autor şi şapte în colaborare, dintre care menţionăm: Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), 1986; Ornamente populare tradiţionale din Moldova (Cusături, ţesături), 1988; Valea Şomuzului Mare. Monografie folclorică, vol. I-II, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I-III, 1998-2005; Folclor muzical din Ţinutul Neamţului, 2008; Petru Caraman. Destinul cărturarului, 2008; Ouăle de Paşti la români. Vechime, semnificaţii, implicaţii ritual-ceremoniale, 2012; Obiceiurile funebre din Moldova în context naţional, 2014; Folclor din Bistriţa-Năsăud, 2017; Basme fantastice din Moldova, 2018; Cântece propriu-zise din Moldova, 2021. Din lucrările postume ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare a primit premiul Academiei Române "Simion Florea Marian", precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici "Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino", Palermo, 2006.

*

Ion H. Ciubotaru a reuşit să creeze o instituţie culturală de importanţă naţională şi a dat la lumină admirabile lucrări ştiinţifice, care fac cinste cercetării româneşti contemporane. Cercetând fenomenele în sistem holistic şi comparându-le cu variantele lor pe zone întinse, lucrările lui Ion H. Ciubotaru devin excelente studii de antropologie culturală, scrise la un nivel rareori atins până acum la noi.

Prof. univ. dr. Ion Taloş

*

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE
SUB SEMNUL VĂRSĂTORULUI
Străbunii
Ani de restrişte
Slove pe plăcuţă
Îndeletniciri
Spre o meserie
Dascăl de ţară
Glasul pământului
Agent poştal la Răcari
Referent la Sfatul Popular
Licean la Dorohoi
ANII STUDENŢIEI
Pe un şantier din Oneşti
Întâlnirea cu profesorul Caraman
Berezenii Fălciului
Tudora - Botoşani
POPAS LA MUZEUL ETNOGRAFIC
CERCETĂTOR LA ACADEMIE
Un proiect temerar
Sfătuitorul Ovidiu Bârlea
Pe meleagurile lui David Creangă
Lanţul, între metaforă şi adevăr
De la poalele Călimanilor spre Valea Sabasei
PERIPLU POLONEZ
Varşovia
Zakopane
Cracovia
Oświęcim (Auschwitz)
Wrocław
Poznań
Gdańsk
Întoarcerea la Varşovia
LĂUTARII
Pe meleaguri vrâncene
Secvenţe
Muzicanţi evrei
Ocolul Câmpulungului
În părţile Hârlăului
Alexandru Bidirel
Ciucurenii
Plaiuri nemţene
Valea Poienii
Iarnă la Săveni
Oroftiana
Noapte de neuitat
MEGIEŞI DE ALTĂ CONFESIUNE
Îndemnuri
La izvoarele Trotuşului
Stâlpii de la Lucăceşti
Memoratele din zona Romanului
Bătrânii

*

La Editura "Presa Bună", profesorul Ion H. Ciubotaru a mai publicat cărţile:

*

Vatra regăsită. Pagini memoriale
Ion H. Ciubotaru, Ed. "Presa Bună", 2021, ISBN 978-606-8116-99-0, 15x25 cm, 468 p., 45 lei

* * *

Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

  • prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
  • prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
  • prin e-mail: [email protected]
  • prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro


 

Articol etichetat cu:

Vatra regăsită Ion H. Ciubotaru Editura Presa Bună Catolicii din Moldova cultură populară etnografie familie tradiţii