Un grup de 50 de pelerini din comunitatea catolică românească "Fericitul Ieremia valahul" din Torino, în zilele de 12 şi 13 noiembrie 2022, însoţiţi de pr. Iulian Herciu şi pr. Cezar Chelaru-Dămoc, au luat parte la un pelerinaj în nordul Italiei, spre conaţionalii din comunitatea din Verona, unde capelan este pr. Cristian Burcă.
În prima zi a pelerinajului, drumul nostru s-a îndreptat către locurile natale ale Sfântului Papă Ioan al XXIII-lea, la Sotto il Monte, în Lombardia. După primirea din Casa Pelerinului, împreună cu ghidul nostru, am păşit în sanctuarul din "Grădina păcii", o mică alee care urmăreşte viaţa şi sfinţenia papei. Călătoria în etape ale vocaţiei lui Roncalli, care se învârte în jurul grădinii, se încheie în Cripta Oboedientia et Pax, inima pelerinajului, paznicul sfânt al comorii Sfântului Ioan: crucifixul. Am continuat către Capela Păcii unde am venerat efigia Sfintei Fecioare negre din Czestochowa (cadou al episcopilor polonezi oferit pontifului) şi preţioasa incrustaţie a portretului Papei Ioan al XXIII-lea, compus din 70.000 de bucăţi de lemn de diferite culori opera lui Andrea Gusmai. De aici am intrat în biserica parohială, "Sfântul Ioan Botezătorul", care a fost sfinţită la 21 septembrie 1929, de către episcopul Angelo Giuseppe Roncalli, pe atunci deja vizitator apostolic în Bulgaria. Împreună am participat la Sfânta Liturghie, în limba română, în Biserica "Sfânta Maria" din localitatea Brusicco, unde se păstrează baptisteriul şi piatra funerară din grotele Vaticanului, unde au odihnit rămăşiţele sfântului papă până în anul 2000, anul beatificării şi transferării sale în Bazilica "Sfântul Petru". Vizita noastră s-a încheiat vizitând Casa Natală cu Seminarul P.I.M.E.
A doua parte a zilei a fost o scurtă vizită la Sanctuarul "Sfânta Maria Încoronată" (Madonna della Corona) fiind unul dintre cele mai evocatoare locuri din nordul Italiei. Sanctuarul stă ‚,agăţat" de stânca munţilor care o înconjoară, la 774 de metri deasupra mării, cu vedere spre valea Adigei. În an jubiliar marian, ne-am rugat Sfintei Fecioare un mister din rozariu şi ne-am încredinţat ei, lăsându-i şi o floare.
Am răspuns pozitiv invitaţiei fraţilor de la Verona, după vizita acestora din luna iulie în comunitatea noastră, iar în dimineaţa celei de-a doua zi a pelerinajului am ajuns la Biserica "Pius al X-lea", din Verona, fiind întâmpinaţi de pr. Cristian Burcă. În acest loc, creştinii catolici români se întâlnesc la marea sărbătoare a Sfintei liturghii duminicale de la ora 11.30, la care am participat şi noi. La începutul Liturghiei părintele Cristian ne-a invitat să-i avem în rugăciune pe pr. Gelu Miclăuş şi pr. Iulian Farţade. În omilia sa, părintele Iulian a dorit să ne provoace cu o întrebare: Unde vor fi comunităţile românilor catolici din Italia, străinătate peste 50 de ani?
După Liturghie, la subsolul bisericii, a avut loc un moment de comuniune, destindere şi o agapă frăţească oferită de comunitatea gazdă. După amiază, având parte de vreme bună şi călduroasă, împreună cu părintele Cristi şi ghidul nostru, Giancarlo, ne-am plimbat prin centrul istoric al oraşului Verona, admirând Teatrul roman, Domul, Bazilica "Sfânta Anastazia", Palatul Maffei cu Piazza delle Erbe, Poarta Borsari, Arena Verona şi, bineînţeles, Casa Julietei.
Luându-ne rămas bun de la comunitatea din Verona şi de la pr. Cristian, cu dorinţa ca aceste vizite să continue şi în viitor şi, în acelaşi timp, să fie sursă de inspiraţie tuturor comunităţilor din străinătate, ne-am întors cu toţii în casele noastre cu bateria sufletului un pic mai încărcată.
*
Doresc să răspund provocării părintelui Iulian de la omilie: "Unde vor fi comunităţile românilor catolici din Italia, străinătate peste 50 de ani?" Comunitatea de astăzi, indiferent de unde se află, la Torino, la Bucureşti sau la Londra, are nevoie să transmită capitalul spiritual, un patrimoniu care trebuie să fie menţinut şi regenerat. Profesorul economist Luigino Bruni, parte din comitetul ştiinţific al mişcării Economy of Francesco, într-o conferinţă, pe lângă capitalul uman, social, educativ, ambiental explică capitalul spiritual, adică acea capacitate a persoanei de a gestiona durerea, sacrificiul, despărţirea, abandonul, falimentul etc. Acest capital a luat fiinţă din lumea ţăranilor, a mamelor, de la creştinism, de a rezista şi de a şti că în faţa unei incertitudini poţi să te rogi către un sfânt, către Maria sau şi mai simplu ştii, îţi aminteşti o rugăciune de când erai mic, pentru că era spusă în anumite momente: adică ştiau cum să treacă cu bine într-o lume, în general, destul de grea. Se poate asemăna cu etică virtuţilor: capacitatea lucrurilor făcute bine în momente dificile şi atunci când nimeni nu te vede. Era fundamental, în familie, să se realizeze perfect lucrurile pentru că trebuia făcut şi nu pentru stimulentul economic. Acelaşi lucru trebuie aplicat şi la locul de muncă pentru că motivarea intrinsecă a lucrului bun, frumos şi perfect realizat trebuie făcut, nu pentru că te plăteşte, ci pentru că rezultatul e parte din viaţa ta. Problema de astăzi este că acest capital spiritual este consumat, nemaifiind transmis, "alimentat" se termină pentru nu se regenerează, ci se construieşte ca un patrimoniu. Într-o lume ca a bunicilor nu ne mai întoarcem. Ca puncte de plecare pentru societatea de astăzi: să investim în formare literară şi artistică, să pariem pe adolescenţi şi tineri şi pe rolul religiei şi spiritualităţii în viitor (schimbare sau sfârşit?).
Ca emigraţi, comunitatea românească din Italia a ajuns la maturitatea celei de-a doua generaţii cu copiii lor care sunt născuţi şi crescuţi într-o societate unde capitalul spiritual aproape că a dispărut chiar dacă există structura materială (bisericile, sanctuarele, oratoriul etc). Câtă vreme mai avem ocazia de a avea printre noi prima generaţie de români (pentru că mulţi au ales să se reîntoarcă în România) este necesară o cale de comunicare dintre generaţii pentru a transmite în mod eficient capitalul spiritual. Se construieşte în ani legătura cu teritoriul, societatea şi comunitatea, dar să fim cu toţii conştienţi că se poate distruge într-o clipă şi nu va mai fi posibil să se regenereze cu acelaşi rezultat.
Andreea Ioana Ferenţ
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 12-13 noiembrie: De la Torino, pelerini în nordul Italiei, până la Verona
