|
| © Vatican Media |
Cu spirit de caritate şi pace pentru a înainta în unitate
Publicăm într-o traducere din engleză mesajul trimis lui Leon al XIV-lea de Sanctitatea Sa Bartolomeu, patriarh ecumenic, la 29 iunie, cu ocazia solemnităţii Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul.
Sanctitate, frate iubit în Domnul,
Cu profundă bucurie, Sanctitate, în primul an al pontificatului dumneavoastră, vă trimitem acest salut cu ocazia sărbătorii Bisericii Romei, solemnitatea conducătorilor apostolilor Petru şi Paul. Vă trimitem, Sanctitate, acest salut prin intermediul Delegaţiei noastre patriarhale, formată din Eminenţa Sa arhiepiscopul mitropolit senior Emanuel de Calcedon, preacucernicul mare ecleziarh Atios, director al Oficiului Patriarhal Privat, şi preacucernicul mare sincel Hieronymos.
Continuăm să jelim decesul predecesorului dumneavoastră, neuitatul Papă Francisc - cu care am împărtăşit atât de multe - şi, în acelaşi timp, privim cu aşteptare şi speranţă spre noua dumneavoastră slujire, Sanctitate. Prin harul lui Dumnezeu, s-au realizat multe în timp ce mergem împreună cu umilinţă pe calea dialogului spre plinătatea unităţii. Schimbul nostru reciproc de salutări cu ocazia sărbătorilor patronale ale sediilor noastre respective este un astfel de semn al acestui dialog în acţiune: un dialog de iubire, adevăr şi de pace.
Inimile noastre s-au încălzit când am aflat motoul dumneavoastră, Sanctitate, preluat de la marele Părinte al Bisericii, Sfântul Augustin, îndrăgit de dumneavoastră şi de noi: In Illo uno unum. Îl primim ca semn preţios al setei dumneavoastră de unitate creştină, Sanctitate, bazată pe o viziune profund patristică a ecleziologiei, care izvorăşte din izvorul Noului Testament însuşi şi, îndeosebi, din scrierile apostolului Paul, a cărei comemorare o celebrăm astăzi cu atâta gelozie. Aceasta este viziunea care animă dialogul oficial dintre Bisericile noastre şi care continuă să aducă atât de multe roade. Comisia Internaţională Mixtă pentru Dialog Teologic, după ce a publicat la Alexandria, în 2023, o declaraţie comună intitulată Sinodalitate şi Primat în al doilea mileniu şi astăzi, lucrează cu sârguinţă pentru a ajunge la declaraţii comune cu privire la problemele care ne-au divizat cel mai mult din punct de vedere istoric. Faptul că dialogul nostru este acum în măsură să abordeze aceste probleme într-un spirit de pace şi de caritate este în sine un semn ulterior al progresului pe care îl facem spre unitate.
În Discursul 295, Sfântul Augustin predică într-un mod foarte inspirat despre această solemnitate sacră, care la vremea sa devenise deja comună. Făcând ecou sentimentelor sale exprimate în alte părţi şi îmbrăţişate de dumneavoastră, Sanctitate, ne spune că noi celebrăm o "singură [...] zi a pătimirii pentru cei doi apostoli. Dar amândoi erau fost una" (Discurs 295, 7). Cu aceste puţine cuvinte, marele sfânt rezumă semnificaţia dublei comemorări: nu numai Petru, nici numai Paul, ci Petru şi Paul împreună, deoarece în unicul Cristos sunt una. Când Petru este ales de Domnul nostru, scopul este legat exclusiv de slujirea unităţii: "când Cristos se adresează unuia singur, vrea să sublinieze unitatea" (Discurs 295, 4). Sfântul Augustin exprimă foarte bine legătura intimă dintre primat şi sinodalitate, unul şi mulţi, în viaţa Bisericii.
În aceeaşi omilie, Sfântul Augustin ne îndeamnă astfel: "Celebrăm ziua de sărbătoare făcută sacră pentru noi de sângele apostolilor. Să iubim credinţa lor, viaţa lor, ostenelile lor, suferinţele lor, mărturiile lor, predicile lor. De fapt, facem progrese prin iubire" (Discurs 295, 8). În zorii pontificatului dumneavoastră, Sanctitate, învăluit cum este de o iubire şi o devoţiune specială faţă de acest mare sfânt, luăm cuvintele Sfântului Augustin ca profetice pentru timpul şi misiunea noastră. Adevăratul progres către unitatea după care tânjim va avea loc numai prin iubirea noastră, şi prin respectiva imitare a lor, faţă de aceşti sfinţi preaînalţi ai lui Dumnezeu, conducătorii apostolilor Petru şi Paul.
Sanctitate, preaiubit frate Leon, ne aflăm în mijlocul comemorării celei de-a 1700-a aniversări a primului Conciliu Ecumenic ţinut la Niceea în anul 325, un moment potrivit pentru a fi uniţi "prin credinţa care a fost transmisă sfinţilor o dată pentru totdeauna" (Iuda 3). Credinţa proclamată la Niceea este credinţa lui Petru şi Paul, credinţa conciliilor ecumenice ulterioare şi a întregii Biserici a lui Dumnezeu. În această luminoasă ocazie ne este amintit celebrul episod care a avut loc la cel de-al patrulea Conciliu Ecumenic ţinut la Calcedon în anul 451, când părinţii conciliari, ascultând Tomul compus de memorabilul dumneavoastră predecesor, Sfântul Leon cel Mare, citit cu voce tare, au exclamat într-un glas: "Petru a vorbit prin Leon.". În această perioadă tragică "de războaie şi zvonuri de războaie" (Mt 24,6), de criză ecologică, dezorientare religioasă şi anxietate larg răspândită, ne rugăm cu ardoare ca, în căutarea noastră comună pentru a proclama credinţa mântuitoare de la Niceea, care nu este alta decât credinţa creştină, slujirea dumneavoastră, Sanctitate, să fie întotdeauna inspirată şi mişcată de acelaşi Duh care l-a mişcat pe predecesorul şi patronul dumneavoastră ceresc. Atunci, odată cu roadele Duhului manifestate prin persoana dumneavoastră, să răsune încă o dată cu bucurie aclamaţia din trecut: "Petru a vorbit prin Leon."
De la Patriarhia ecumenică,
29 iunie 2025
Iubitul dumneavoastră frate în Cristos
Bartolomeu,
arhiepiscop de Constantinopol - Noua Romă şi patriarh ecumenic
(După L'Osservatore Romano, 1 iulie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
