Congregaţia "Notre Dame de Sion" la 150 de ani
Congregaţia "Notre Dame de Sion" a împlinit 150 de ani de prezenţă în Moldova. Jubileul va fi marcat la Centrul "Gaudium et Spes" din Traian, în perioada 16-17 septembrie 2016, prin simpozionul "Cuvântul lui Dumnezeu în pastoraţia şi viaţa Bisericii şi viaţa creştină", organizat în colaborare cu Oficiul de Pastoraţie Biblică. Duminică, 18 septembrie 2016, ora 10:30, în biserica "Sfântul Mihail" din Săbăoani, PS Aurel Percă va prezida o Liturghie solemnă, de mulţumire pentru cei 150 de ani de activitate. La Iaşi, în biserica "Sfântul Anton", jubileul va fi marcat duminică, 25 septembrie 2016, ora 10.30, prin Liturghia solemnă prezidată de PS Petru Gherghel. Manifestări (concert de muzică sacră, expoziţie, prezentare de carte, Liturghie) pentru a marca jubileul au fost şi la Satu Mare în zilele de 10-11 septembrie 2016.
Surorile acestei congregaţii au fost aduse în Moldova de episcopul Iosif Salandari, mai întâi la Iaşi, în 1866 şi apoi la Galaţi, în 1867.
Tratativele cu Congregaţia "Notre Dame de Sion" au început în anul 1865 şi au fost purtate cu fondatorul congregaţiei, Théodor Ratisbonne, şi cu superioara generală, Théodorine Randon. La 1 decembrie 1865, părintele Ratisbonne scria superioarei generale următoarele: "Moldova este o ţară nouă; nu există nici o comunitate; sunt puţine călugăriţe. Bunul Dumnezeu a voit să implantăm aici sub drapelul de Sion. Sunt foarte încrezător. Fiii lui Israel sunt numeroşi în această regiune bogată. (...) Iubirea faţă de Isus Cristos, evanghelizarea sufletelor, extinderea operelor Bisericii, destinele Sionului, iată singurele gânduri care trebuie să vă preocupe. Bucuraţi-vă în Domnul şi el va lucra".
La 14 martie 1866, primele patru surori soseau la Galaţi, de unde au fost trimise la Iaşi, "un oraş cu 40.000 de locuitori". În luna iunie a aceluiaşi an sosea la Iaşi sr. Louise Weywada, superioară generală, pentru a organiza conducerea institutului. Primele organizate au fost Şcoala Externă de Fete şi Orfelinatul "Sfântul Andrei Apostolul", puse sub conducerea surorii Electa Valentin, în timp ce surorii Théodorine Randon i-a fost încredinţată conducerea pensionatului "Sfântul Anton de Padova". La 14 noiembrie 1866 frecventau şcolile externe un număr de 100 elevi, 45 de fete urmau cursurile pensionatului, în timp ce orfelinatul adăpostea 10 orfane catolice.
În clădirile "Notre Dame de Sion" ("Casa Balş", cumpărată în prima parte a anului 1871) a funcţionat începând cu anul 1879 Şcoala Primară Parohială de Fete (până la această dată funcţionase într-un loc aflat lângă reşedinţa parohială, "Casa Baston"), iar din 1866 Liceul de Fete, Şcoala de Meserii, Cursul Primar Pensionat, alături de Grădiniţă, Cămin pentru Studente, Orfelinat, Dispensar Policlinic.
La sfârşitul lunii octombrie 1867 soseau la Galaţi primele surori însoţite de sora Jean Baptiste Lagarmitte în calitate de superioară. La început, localul şcolilor a fost amenajat într-o aripă a parohiei din Galaţi, după care surorile au reuşit achiziţionarea unei case. În 1878 s-au încheiat lucrările de construire a unei noi case.
În acest oraş a funcţionat, începând cu anul 1867, Şcoala Primară Parohială de Fete - secţia internat, recunoscută de statul român în 1929, Şcoala Primară de Fete - secţia externat, înfiinţată în 1906, Şcoala Secundară de Fete, curs francez - secţia pensionat, înfiinţată în 1867.
În 1869, părintele Ratisbonne a vizitat institutele de la Iaşi şi Galaţi, declarându-se foarte mulţumit de activitatea surorilor şi de interesul elevelor pentru şcoală.
În 1870 activau la Iaşi un număr de 38 de călugăriţe, care asigurau instrucţia şcolară pentru 200 de fete din educandat şi orfelinat, precum şi a circa 100 de fete care frecventau şcolile externe. În acelaşi an, activau la Galaţi un număr de 12 surori care asigurau instrucţia şcolară a 30 de fete în educandat şi altor 40 de fete în cadrul şcolilor externe. În 1881, numărul surorilor de la Galaţi ajunsese la 50, acestea asigurând asistenţa şcolară a 185 de fete în educandat şi orfelinat, precum şi a altor 120 de fete care frecventau şcolile externe. În 1891, institutul din Galaţi era deservit de 66 de surori, care se ocupau de instrucţia şcolară a 479 de fete; în 1904 activau 92 de călugăriţe, care ofereau asistenţă şcolară şi caritativă la 600 de fete în cadrul educandatului, orfelinatului şi "şcolii săracelor".
Desfiinţată în 1948, Congregaţia Surorilor "Notre Dame de Sion" a renăscut după 1990 prin deschiderea de noi case la Roman şi Iaşi.
Pr. Cornel Cadar
* * *
Simpozion şi jubileu de 150 de ani de prezenţă în România a Congregaţiei "Notre Dame de Sion" (16-17 septembrie)
Congregaţia "Notre Dame de Sion": 150 de ani de activitate în Moldova (1866-2016)
