|
| © Vatican Media (AFP or licensors) |
De la votul cardinalilor electori până la numărarea buletinelor de vot care sunt apoi arse într-o sobă din fontă din 1939, toate detaliile despre ceea ce se întâmplă în Capela Sixtină
"Eligo in Summum Pontificem". Cei 133 de cardinali electori chemaţi să-l aleagă pe al 267-lea pontif roman vor avea în mâini un bilet de formă rectangulară cu această scriere în jumătatea de sus şi "locul pentru a scrie numele celui ales" în jumătatea de jos şi "făcut în aşa fel încât să poată fi împăturit în două". Totul este descris în mod meticulos în constituţia apostolică Universi Dominici Gregis.
Distribuirea buletinelor
"După ce au fost pregătite şi distribuite buletinele (cel puţin două sau trei fiecărui cardinal elector) din partea a doi ceremonieri, ultimul cardinal diacon extrage la sorţi, între toţi cardinalii electori, trei care numără voturile, trei însărcinaţi să adune voturile celor infirmi (infirmarii) şi trei revizori. Dacă în această extragere ies numele de cardinali electori care, datorită infirmităţii sau din alt motiv, nu pot desfăşura aceste acţiuni, în locul lor să fie extrase numele altor cardinali. Aceasta este faza pre-scrutinului. Înainte ca electorii să înceapă să scrie, secretarul Consiliului Cardinalilor, maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale şi ceremonierii trebuie să iasă din Capela Sixtină, apoi ultimul cardinal diacon să închidă uşa, deschizând-o şi închizând-o din nou de fiecare dată când va fi necesar, ca de exemplu când infirmarii ies pentru a aduna voturile celor infirmi şi se întorc în Capelă."
Votul
"Fiecare cardinal elector, în ordinea precedenţei, după ce a scris şi a împăturit buletinul, ţinându-l ridicat în aşa fel încât să fie vizibil, îl aduce la altar, unde se află cei care numără voturile şi pe care este pus un recipient acoperit de o farfurie pentru a aduna buletinele."
"Chem pe Cristos Domnul, care mă va judeca, ca martor că votul meu este dat celui pe care, conform lui Dumnezeu, consider că trebuie să fie ales." Aceasta este formula pe care o va spune, după aceea, cu glas tare, fiecare cardinal, care depune, apoi, buletinul în farfurie şi cu aceasta îl introduce în recipient. La sfârşit face inclinaţia la altar şi se întoarce la locul său. Cardinalii electori prezenţi în Capela Sixtină care nu pot merge la altar pentru că sunt infirmi, au ajutorul ultimului dintre cei care numără voturile care se apropie de ei: după ce s-a rostit jurământul înmânează buletinul împăturit celui care numără voturile care îl duce în mod foarte vizibil la altar şi, fără a rosti jurământul, îl depune pe farfurie şi cu aceasta îl introduce în recipient.
Cum votează cardinalii infirmi
Dacă sunt cardinali electori infirmi în camerele lor, cei trei infirmarii merg acolo cu un număr corespunzător de buletine pe un mic vas şi o casetă înmânată de cei care numără voturile şi deschisă de ei în mod public, în aşa fel încât ceilalţi electori să poată constata că este goală, apoi închisă cu o cheie depusă pe altar. Această casetă are în partea de sus o gaură prin care să poată fi inserat un buletin împăturit. Infirmii votează cu aceleaşi modalităţi ale celorlalţi cardinali, după aceea, infirmarii readuc în Capela Sixtină caseta, care este deschisă de cei care numără voturile după ce cardinalii prezenţi vor fi depozitat votul lor. Cei care numără voturile numără buletinele care se află acolo şi, constatând că numărul lor corespunde cu cel al celor infirmi, le pun pe fiecare în parte pe farfurie şi cu aceasta le introduc pe toate împreună în recipient.
Scrutinul
După ce toţi cardinalii electori au depus buletinul lor în urnă, primul care numără voturile agită urna de mai mult ori pentru a amesteca buletinele şi, imediat după aceea, ultimul care numără voturile trece la numărarea buletinelor luându-le în manieră vizibilă pe fiecare în parte din urnă şi repunându-le într-un alt recipient gol. Dacă numărul de buletine nu corespunde numărului de electori, trebuie arse toate şi să se treacă imediat la o a doua votare. În schimb, dacă el corespunde numărului de electori, urmează golirea. Cei trei care numără voturile stau la o masă pusă în faţa altarului: primul ia un buletin, îl deschide, observă numele celui ales şi îl trece la al doilea care, constatând numele celui ales, îl trece la al treilea, care îl citeşte cu glas tare - în aşa fel încât toţi electorii prezenţi să poată însemna votul pe o foaie pregătită pentru asta - şi notează numele citit. Dacă în golire cei care numără voturile găsesc două buletine în aşa fel încât par să fie completate de un singur elector, dacă acestea poartă acelaşi nume, sunt numărate pentru un singur vot, dacă în schimb poartă două nume diferite, niciunul dintre cele două voturi nu este valabil; dar în niciunul dintre cele două cazuri nu este anulată votarea. După ce s-a terminat golirea buletinelor, cei care numără voturile fac suma voturilor obţinute de diferitele nume şi le notează pe o foaie aparte. Ultimul dintre cei care numără voturile, în timp ce citeşte buletinele, le perforează cu un ac în punctul în care se găseşte cuvântul Eligo, şi le introduce într-un fir, ca să poată fi păstrate mai sigur. La sfârşitul citirii numelor, capetele firului sunt legate cu un nod, iar buletinele sunt puse într-un recipient sau într-o parte a mesei. În acest moment se continuă cu numărarea voturilor, apoi, după controlul lor, buletinele sunt arse într-o sobă folosită pentru prima dată în timpul conclavului din 1939. O a doua sobă, din 2005, conectată, foloseşte substanţele chimice care trebuie să dea culoare neagră în caz de nealegere şi cea albă în caz de alegere.
Cvorumul necesar
Pentru alegerea pontifului roman este nevoie de cel puţin 2/3 din voturi. În cazul specific al conclavului care va începe miercuri, 7 mai, va fi nevoie de 89 de voturi pentru a-l alege pe papa, numărul cardinalilor electori fiind de 133.
Fie că papa este ales sau nu, revizorii trebuie să treacă la controlul fie al buletinelor, fie al adnotărilor făcute de cei care numără voturile, pentru a constata că aceştia şi-au îndeplinit misiunea cu exactitate şi fidelitate. Imediat după revizuire, înainte ca electorii să plece din Capela Sixtină, toate buletinele sunt arse de cei care numără voturile, cu ajutorul secretarului Colegiului Cardinalilor şi al ceremonierilor, chemaţi între timp de ultimul cardinal diacon. În schimb, dacă ar trebui să se treacă imediat la o a doua votare, buletinele de la prima votare vor fi arse numai la sfârşit, împreună cu cele de la a doua votare.
Votările
Votările sunt făcute în fiecare zi, două dimineaţa şi două după-amiază, şi dacă electorii ar avea dificultăţi în a se acorda cu privire la persoana de ales, după trei zile fără rezultat, scrutinele sunt suspendate maximum o zi, pentru o pauză de rugăciune, de colocviu liber între votanţi şi de o scurtă exortaţie spirituală, făcută de cardinalul care este primul din ordinul diaconilor. Apoi se reiau votările. După şapte scrutine, dacă nu a avut loc alegerea, se face o altă pauză de rugăciune, de colocviu şi de exortaţie, ţinută de cardinalul care este primul din ordinul prezbiterilor. Apoi se trece la o altă eventuală serie de şapte scrutine, şi dacă nu se obţine rezultatul, este prevăzută o nouă pauză de rugăciune, de colocviu şi de exortaţie, ţinută de cardinalul care este primul din ordinul episcopilor. Apoi se reiau votările, maximum şapte. Dacă nu există alegere, este dedicată o zi rugăciunii, reflecţiei şi dialogului şi în votările succesive, va trebui să se aleagă între cele două nume care în scrutinul precedent a obţinut cel mai mare număr de voturi. Şi în aceste scrutine este cerută majoritatea calificată de cel puţin două treimi din sufragiile cardinalilor prezenţi şi votanţi, dar în aceste votări, cei doi cardinali asupra cărora este cerut votul, nu pot să voteze.
Tiziana Campisi
(După Vatican News, 5 mai 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
