Horleşti: Campus pentru tineri
Unui grup de şapte tineri din Parohia Horleşti le-a fost dedicat campusul de formare desfăşurat în perioada 17-21 iunie 2008 la Luncani, Faraoani şi Bacău, sub conducerea directă a părintelui vicar Eduard Patraşcu şi susţinerea parohului comunităţii horleştene, pr. Petre-Antica Domenic-Felician.
Marţi, 17 iunie, tinerii din Parohia "Trupul şi Sângele Domnului" din Horleşti se îndreaptă spre Luncani la mănăstirea complexului carmelit. Acolo sora Cristina împreună cu părintele Edi ne-au explicat scopul venirii noastre la acest campus. Am răspuns la câteva întrebări şi am vorbit despre icoana din acea biserică.
Am plecat spre Faraoani plini de entuziasm, ştiind ce ne aşteaptă. Ajunşi în Faraoani, mergem la biserica şi participăm la Rozariu şi la sfânta Liturghie. Impresionaţi de biserica din Faraoani, stăm puţin şi o admirăm.
A doua zi, avem parte de o zi de formare pe tema "Fericirii care vine din generozitate şi angajare", ţinută de pr. vicar Edi.
Joi ne îndreptăm spre Bacău la Oratoriul "Maria Bambina". Acolo o întâlnim pe sora Silvia, persoană ce emană o bucurie pe care nu o poţi refuza. Ni se explica ce trebuie să facem ca animator şi cu câtă grijă să te porţi cu copiii.
La fel şi vineri, sora Silvia ne spune să venim la izvorul lui Isus şi să ne băgăm faţa, pentru a ne purifica.
După aceasta ne pregătim pentru a cânta imnurile compuse de echipe. Juriul decide să câştige echipa cu nr. 4. Apoi toţi animatorii încercăm să învăţăm bansurile.
Apoi toţi participăm la Liturghia de încheiere a campusului de formare.
Ramona Bordaş
* * *
Impresii
"Campusul care a fost organizat în Bacău mi-a lăsat o impresie bună, am învăţat multe lucruri noi pe care nu le ştiam. Pentru mine acest campus a însemnat o nouă experienţă prin care am trecut sau o nouă etapă din viaţa mea" (Mădălina Iojan).
"De când am fost numită animatoare, mă simt mai plină de viaţă şi dispusă să dau totul pentru ca toţi copiii să vadă în mine un educator bun, nu un duşman ce le vrea răul. Pentru mine, zilele petrecute în campusul din Bacău mi-au îmbogăţit cunoştinţele. Acest campus este de neuitat pentru mine, deoarece este prima experienţă de acest fel din viaţa mea" (Giorgiana Iojan).
"Scopul acestui campus a fost acela de a învăţa să ne învingem frica, conştienţi de iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru ca noi să depăşim cu bine momentele în care dorim să ne ascundem, să ne interiorizăm, din cauza faptelor şi sentimentelor noastre precum şi a celor din jurul nostru care caută să ne înjosească; astfel reuşim să trecem peste aceste momente şi să nu mai încercăm să ne ascundem de faptele noastre şi de cei din jurul nostru, să nu ne fie ruşine de noi şi de opiniile noastre, vom cunoaşte o nouă viaţă, una plină de fericire" (Eduard Ferenţ)
