Antonio Guterres: "Împreună cu papa, vreau ca guvernele şi popoarele din lume să lucreze în armonie ca o familie de naţiuni"
de Paolo Mastroilli
Interviu cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres: "Trebuie aduc un omagiu conducerii vitale a Sfântului Părinte, îndeosebi prin enciclica sa «Laudato si'», în lupta împotriva schimbării climatice şi a nedreptăţilor pe care le comportă".
Domnule secretar general Antonio Guterres, un convoi al PAM a fost atacat în Congo la 22 februarie şi trei persoane au fost ucise, ambasadorul italian Luca Attanasio, carabinierul Vittorio Iacovacci şi şoferul de la PAM, Mustapha Milambo. Ce ştie ONU despre acest atac şi ce intenţionează să facă pentru a garanta să fie făcută dreptate?
Am condamnat în mod incontestabil atentatul brutal din Republica Democratică din Congo la adresa misiunii comune, care s-a soldat cu uciderea brutală a ambasadorului italian Luca Attanasio, a carabinierului Vittorio Iacovacci şi a colegului nostru, Mustapha Milambo, şofer de multă vreme pentru Programul Alimentar Mondial. Condoleanţele mele se îndreaptă spre familiile, prietenii şi colegii lor din toată lumea. Vom face o analiză aprofundată a siguranţei acestui incident şi vom lucra umăr la umăr cu autorităţile congoleze şi italiene, în timp ce fac investigaţiile penale pentru a garanta că responsabilii acestei crime să fie daţi pe mâna justiţiei.
În ultima sa enciclică "Fratelli tutti", Papa Francisc discută reforma ONU. Spune că în faţa predominării dimensiunii economice, o misiune a Naţiunilor Unite va fi aceea de a da substanţă conceptului de "familie a naţiunilor" care lucrează pentru binele comun, eliminarea sărăciei şi protejarea drepturilor umane. Cu recurgere neobosită "la negociere, la mediere şi la arbitraj" - afirmă documentul pontifical - ONU trebuie să promoveze mai degrabă forţa legii decât legea forţei. Papa Francisc afirmă că "este necesar să se împiedice ca această Organizaţie să fie delegitimată, pentru că problemele sale şi lipsurile sale să poată fi înfruntate şi rezolvate în comun". Care este viziunea dumneavoastră despre viitorul şi despre reforma ONU?
Sunt convins că Naţiunile Unite sunt unica organizaţie care poate ajuta să reunească ţările din lume pentru a înfrunta împreună principalele ameninţări pe care le înfruntăm, de la Covid-19 la schimbarea climatică, la sprijinul financiar faţă de naţiunile care suferă. Însă şi organizaţia noastră are nevoie de o reformă. Avem nevoie de multilateralismul în care se aud diferite glasuri. Multilateralism care să producă rezultate şi o reformă a structurilor de governance bazată pe realităţile din prezent şi orientată spre viitor, nu blocată în lumea de acum 75 de ani. Statele membre trebuie să se concentreze asupra reformei Consiliului de Securitate, care merge la inima credibilităţii ONU. Am avertizat că înfruntăm un val crescând de naţionalism, într-un moment în care ar trebui să ne concentrăm asupra soluţiilor multilaterale la problemele pe care le înfruntăm. Împreună cu Papa Francisc, vreau ca guvernele şi popoarele din lume să lucreze în armonie între ele ca o familie de naţiuni; acesta este unicul mod în care vom fi în măsură să înfruntăm problemele pe care le avem în faţă şi să le rezolvăm.
Preşedintele Biden s-a întors în acordul de la Paris despre schimbările climatice în prima zi a administraţiei sale, însă mult timp a fost pierdut deja. Dumneavoastră aţi afirmat că "fiecare ţară ar trebui să îmbunătăţească propriile contribuţii determinate la nivel naţional cu anticiparea largă faţă de Cop26 din noiembrie la Glasgow, şi în linie cu obiectivul pe termen lung al neutralităţii globale a emisiilor de carbon până în 2050". Ce ar trebui să facă statele membre cu scopul de a relansa şi a intensifica eforturile pentru a înfrunta urgenţa schimbării climatice şi pentru a pune capăt aceluia pe care dumneavoastră l-aţi definit "războiul sinucigaş cu planeta noastră"?
Anul acesta va fi decisiv pentru a înfrunta urgenţa climatică globală. Obiectivul nostru central în 2021 este să construim o coaliţie globală pentru neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. Fiecare ţară, oraş, institut financiar şi firmă trebuie să adopte planuri credibile şi ambiţioase, pentru tranziţia la zero emisii clare până în 2050, şi să întreprindă acţiuni decisive acum pentru a intra pe calea corectă. Ţările trebuie să revadă contribuţiile lor determinate la nivel naţional înainte de Cop26 din Glasgow, pentru a reduce emisiile globale de gaz de seră cu 45% până în 2030 faţă de nivelurile din 2010. Şi trebuie să creştem ambiţiile pe toată linia: în atenuare, dar şi în adaptare şi în finanţe. Aceştia sunt paşii pe care îndemn să-i facă toate naţiunile, în timp ce ne mişcăm pe calea spre Glasgow. Trebuie să aduc un omagiu conducerii constante şi vitale a Sfântului Părinte, îndeosebi prin enciclica sa fundamentală "Laudato si'", în lupta împotriva schimbării climatice şi a nedreptăţilor pe care ea le comportă.
Adresându-vă sesiunii speciale a Adunării Generale ca răspuns la Covid-19, dumneavoastră aţi afirmat că "la aproape un an de la începutul pandemiei, înfruntăm o tragedie umană şi o urgenţă sanitară, umanitară şi de dezvoltare". Ce ar trebui să facă statele membre pentru a se asigura ca vaccinurile Covid-19 să fie "un bun public global disponibil pentru toţi, pretutindeni" şi pentru a înfrunta "aspectele devastatoare socio-economice, umanitare şi ale drepturilor acestei crize"?
Lucrul pe care trebuie să-l facem mai mult decât orice este să tratăm vaccinurile mai degrabă ca un bun public global decât să îmbrăţişăm naţionalismul vaccinurilor, aşa cum am văzut că fac prea multe guverne în ultimele timpuri. Aşa cum am avertizat statele membre, o prăpastie imunitară globală îi pune pe toţi în pericol. Dacă virusul va continua să circule în sudul lumii, în mod inevitabil se va muta şi va pune în pericol mai multe persoane, gata să se întoarcă să persecute nordul lumii. A trata vaccinul ca un bun public global nu este numai lucrul corect de făcut din punct de vedere moral, ci este şi în interesul personal al tuturor. Şi naţionalismul vaccinului este şi un faliment economic, în afară de un faliment moral. Ultima cercetare a Camerei de Comerţ Internaţional arată că fără sprijinul dat lumii în curs de dezvoltare, această criză ar putea să coste economia globală până la 9,2 miliarde de dolari. Însă pandemia este mai mult decât o simplă problemă de sănătate. Aşa cum am spus, este clar că această criză s-a transformat rapid într-o criză economică şi socială, precum şi într-o criză a drepturilor umane. Pandemia a revelat ceea ce am ştiut mereu, însă acum este foarte clar: interconexiunea familiei noastre umane.
Problema migraţiilor a fost în centrul acţiunii dumneavoastră încă de când eraţi înalt comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, totuşi rămâne o urgenţă, îndeosebi în Marea Mediterană. Ce părere aveţi despre "Pact on Migration and Asylum", Pactul despre Migraţie şi Azil, aprobat recent de Comisia Europeană?
Este fundamental ca toate statele, fie că sunt ţări de primire şi de tranzit, sau ţări de origine, să adopte măsuri pentru a garanta ca refugiaţii şi migranţii să fie trataţi respectând siguranţa şi demnitatea lor. Ei sunt noi; sunt comunitatea noastră şi oricare dintre noi ar putea să devină un refugiat sau un migrant dacă s-ar schimba circumstanţele noastre. Este clar şi că migranţii şi refugiaţii au fost deosebit de loviţi de impactul virusului. În ansamblu, migraţia trebuie să fie văzută şi gestionată ca o economisire clară pozitivă pentru economii şi pentru societăţi, atât în termeni de ţări de origine cât şi de ţări de destinaţie.
Ce ar trebui să se facă pentru a stabiliza Libia, epicentru al rutelor migratoare iregulare periculoase din Africa spre Europa, în lumina recentelor progrese în dialogul politic?
Cât priveşte Libia, am avut o cotitură recentă în munca noastră pentru a reface stabilitatea în ţara aceea. Am vorbit recent cu primul ministru şi cu preşedintele Consiliului de Prezidenţă desemnaţi, şi le-am dorit tot succesul în mandatul de a conduce ţara pentru restul fazei pregătitoare, care duce la alegerile naţionale din 24 decembrie 2021. Pentru a consolida aceste rezultate, şi încetarea focului la nivel naţional trebuie să fie respectată şi toţi combatanţii străini trebuie să părăsească Libia. Salut angajamentele asumate de noua autoritate executivă de a forma un guvern care reflectă pluralismul politic, reprezentarea geografică şi angajarea sa de a include nu mai puţin de 30% femei în poziţii de conducere, precum şi de a garanta participarea tinerilor. După ani de conflict, poporul libian merită o oportunitate pentru a reconstrui propriile vieţi şi propriul viitor. Liderii săi, şi toate statele membre, trebuie să pună pe primul loc interesul femeilor, al copiilor şi al oamenilor libieni.
(După Vatican Insider, 1 martie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
