Lecturi: Is 52,7-10; Ps 97; Evr 1,1-6; In 1,1-18 Alb Psaltirea: săptămâna 5

Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă pentru Crăciun (I, II sau III)

Antifoane și versete
Toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru. Au văzut toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru! Dumnezeu ne-a vorbit nouă prin Fiul. Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi. (Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi.)
Prologul din Evanghelie este poate antidotul cel mai bun contra oricărei lecturi sentimentale a Crăciunului. O primă linie de interpretare stă în a căuta sensul Crăciunului în acel "la început" care aminteşte de creaţia din Geneză 1,1. Ioan arată cum Cristos înglobează în sine nu numai orizontul istoriei, ci şi pe acela al creaţiei. O a doua linie se ancorează în istorie, chiar în trupul omului. Planul divin s-a realizat într-o existenţă umană, plinătatea vieţii străluceşte într-un om, este vizibilă, accesibilă, palpabilă (1In 1,1-3). Pentru prima dată apare ţinta spre care tinde întreaga lucrare a lui Dumnezeu. O a treia cheie stă în alegerea pe care suntem chemaţi să o facem în faţa Cuvântului care intră în lume.

Sfântul Zilei

Ss. Eugenia, m.; Anastasia, m.