Cardinalul Luis Antonio G. Tagle a deschis, miercuri, 16 noiembrie 2022, la Universitatea Pontificală Urbaniana, întâlnirea internațională „Euntes in mundum universum”. Evenimentul marchează cei 400 de ani ai Congregației Propaganda Fide, reunind studii din cinci continente pentru a reflecta asupra istoriei și misiunii.
În cadrul călătoriei apostolice în Canada, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie la Edmonton, pe 26 iulie 2022. În omilie, Părintele Sfânt a subliniat importanța păstrării istoriei familiale și a rolului bunilor în transmiterea credinței, îndemnând credincioșii să fie artizani ai unei istorii generative și să cinstască prezența bătrânilor.
Emisiunea "Lumina creştinului" va difuza sâmbătă, 11 ianuarie 2020, la TVR Iaşi, ediţia "O istorie împreună: Catolicii din Moldova". Programul prezintă istoria comunităţii romano-catolice din Dieceza de Iaşi, urmărind un traseu prin Cacica, Baia, Roman, Bacău, Poiana Micului, Gura Humorului şi Iaşi.
La Editura "Presa Bună" a apărut volumul "Traian (NT). Istorie, spiritualitate şi bună convieţuire", coordonat de dr. Dănuţ Doboş. Lucrarea, sub egida Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, prezintă istoria, spiritualitatea şi valorile comunităţii din Traian, judeţul Neamţ, dedicată Înaltpreasfinţitului Ioan Robu.
Articolul prezintă istoria și activitatea Grădiniței „Sfânta Ana” din Săbăoani, înființată în toamna anului 1995 sub egida Congregației Notre Dame de Sion. Instituția oferă o educație de calitate în mediul rural, punând accent pe valori umane și creștine, respect și solidaritate, prin efortul unui colectiv dedicat de educatoare și surori.
Părintele Raniero Cantalamessa a susținut a patra predică de Postul Mare 2017, reflectând asupra misterului învierii lui Cristos și a învierii noastre. Predica abordează învierea din perspectiva istorică, apologetică și misterică, subliniind rolul Duhului Sfânt și semnificația credinței în înviere.
Articolul prezintă istoria comunității catolice din Răcăciuni, de la prima mențiune în 1850 până la înființarea Parohiei Valea Mică în 2004. Se detaliază evoluția numerică a credincioșilor, construcția noii biserici cu hramul Nașterea Maicii Domnului și deschiderea Centrului Parohial "Fericitul Ioan Paul al II-lea" în 2009.
Articolul semnat de Timothy Verdon, publicat inițial în L'Osservatore Romano pe 26 februarie 2011, analizează catedralele ca edificii simbolice ale dialogului dintre Dumnezeu și om. Textul evidențiază rolul catedrei episcopale și importanța catedralelor ca centre ale vieții creștine și ale unității ecleziale în Europa.
Editura Sapientia din Iași a publicat volumul „Originile răului. O istorie a păcatului strămoșesc” de Georges Minois. Tradus de Daniela Floareș, lucrarea analizează evoluția conceptului de rău și păcat din antichitate până în secolul XX, oferind o perspectivă istorică și teologică asupra acestor teme fundamentale.
Articolul analizează volumul lui Marco Guida, 'O legendă în căutare de autor. Viaţa sfintei Clara de Assisi', publicat de Société des Bollandistes. Studiul reevaluează izvoarele hagiografice primare, atribuirea Legendei sfintei Clara lui Tommaso da Celano și demite prejudecățile istoriografice moderne, demonstrând credibilitatea actelor procesului de canonizare și a relatărilor contemporane.
Editura Sapientia a publicat volumul omagial "Ca toţi să fie una", coordonat de PS Aurel Percă, în onoarea PS Petru Gherghel, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de episcopat și a 70 de ani de viață. Cartea reunește studii filozofico-teologice, istorice și evocări, fiind un omagiu adus episcopului de Iași.
Reflecția semnată de Dr. Ecaterina Hanganu critică pierderea valorilor naționale și spirituale, subliniind distrugerea istoriei și a patrimoniului în favoarea banilor. Autora atrage atenția asupra corupției, nepăsării și lipsei de discernământ, care amenință identitatea și conștiința națiunii române.
Articolul semnat de Dr. Ecaterina Hanganu analizează conceptul de "cultură a păcatului", criticând erosionarea valorilor morale, istorice și ecologice în societatea contemporană. Autoarea subliniază pericolul normalizării comportamentelor imorale și al neglijării patrimoniului, propunând Biserica și legea morală interioară ca singurele puncte de sprijin într-o "civilizație a morții".
