(Din gr. basiliké, casă împărătească sau casa lui Dumnezeu, Împăratul cerului şi al pământului; în gr. ekklesía, adunare a poporului; în lat. ecclésia). Cuvântul Ekklesía desemnează adunarea celor pe care Cuvântul lui Dumnezeu îi convoacă pentru a forma poporul lui Dumnezeu şi care, hrăniţi cu Tupul lui Cristos, devin ei înşişi Trupul lui Cristos. Biserica este în acelaşi timp cale şi scop al planului lui Dumnezeu: prefigurată în creaţie, pregătită în Vechiul Testament, întemeiată de cuvintele şi faptele lui Isus Cristos, realizată prin Crucea lui răscumpărătoare şi prin Învierea lui, ea s-a manifestat ca mister de mântuire prin revărsarea Duhului Sfânt. Ea se va desăvârşi în slava cerului ca adunare a tuturor celor răscumpăraţi de pe pământ. Biserica este poporul lui Dumnezeu al Noii Alianţe (cf. Tit 2,14; 1Pt 2,9), în care se intră prin credinţă şi prin Botez. Biserica este Trupul lui Cristos. Prin Duhul Sfânt şi prin acţiunea sa în sacramente, mai ales în Euharistie, Cristos mort şi înviat constituie comunitatea credincioşilor ca Trup al său. În unitatea acestui Trup, există o diversitate de mădulare şi de funcţii, dar toate mădularele sunt legate unele de altele, în special cele care suferă, sunt sărace şi persecutate. Biserica este mireasa lui Cristos: El a iubit-o şi s-a dat pe sine pentru ea. A purificat-o prin Sângele său. Biserica este Templul Duhului Sfânt. Duhul este ca sufletul trupului mistic, principiul vieţii ei, al unităţii în diversitate şi al bogăţiei darurilor şi carismelor lui (CBC 777-778; 804-809). Comunitatea eclezială se realizează la două niveluri: a) Biserică universală: întregul popor al lui Dumnezeu, comunitate a tuturor celor botezaţi, uniţi între ei prin mărturisirea aceleiaşi credinţe, prin aceleaşi sacramente şi prin conducerea ecleziastică; b) Biserică particulară: porţiune a poporului lui Dumnezeu, în care este cu adevărat prezentă şi acţionează Biserica lui Cristos una, sfântă, catolică şi apostolică (cf. LG 26). Biserica particulară sau locală este însăşi Biserica universală care trăieşte şi acţionea-ză într-un loc determinat şi într-o comunitate determinată de credincioşi. "Biserica universală se află în întregime în fiecare Biserică particulară" (H. de Lubac). Biserica particulară prin excelenţă este dieceza.
