În Vechiul Testament, `am Iahve înseamnă "poporul lui Dumnezeu", iar termenul goyim, popoarele păgâne. LXX traduce termenul `am cu laòs, poporul lui Dumnezeu, iar termenul goyim cu éthos, popor păgân. În Noul Testament, noţiunea de "popor al lui Dumnezeu" este aplicată Bisericii. Principalul text este cel din 1Pt 2,9-10. Conciliul al II-lea din Vatican a dedicat acestei noţiuni capitolul al II-lea din constituţia Lúmen géntium.