Moment de înaltă sărbătoare pentru doi preoţi, originari din România, la celebrarea a 25 de ani de preoţie, împreună cu cardinalul de Viena, Christoph Schönborn, în ziua de 18 mai 2017, în domul "Sfântul Ştefan", care este emblema Vienei. Ridicarea edificiului a început în secolul al XII-lea. Astăzi, acesta reprezintă cea mai semnificativă construcţie gotică din Austria.
Cardinalul de Viena, Christoph Schönborn, ne-a invitat în Ordinariat, unde am avut posibilitatea de a dialoga şi reflecta împreună asupra acestui eveniment, 25 de ani de dăruire lui Dumnezeu, de a ne ruga împreună şi de a celebra o sfântă Liturghie împreună cu cardinalul Christoph Schönborn, pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru darul Preoţiei.
După sfânta Liturghie, am avut parte şi de un moment de comuniune frăţească, printr-un prânz oficial.
Am fost prezenţi 14 preoţi, din şapte ţări de provenienţă. Printre aceştia, s-au numărat şi doi preoţi români: pr. Ieronim Ciceu, care se află de 22 de ani în Arhidieceza de Viena, şi pr. dr. Iosif Antoci, care se află de 20 de ani în Arhidieceza de Viena.
La sfânta Liturghie, prezidată de cardinalul Christoph Schönborn, i-am mulţumit împreună lui Dumnezeu, pentru darul Preoţiei şi, totodată, ne-am rugat pentru superiorii noştri din Seminarul din Iaşi şi, într-un mod cu totul deosebit, pentru episcopul consacrator, Preasfinţitul nostru episcop Petru Gherghel, căruia îi dorim pe mai departe multă sănătate şi ani mulţi spre păstorire.
A fost un moment înălţător şi de neuitat, gândindu-ne fiecare la darurile pe care Dumnezeu le-a realizat în fiecare dintre noi în cei 25 de slujire preoţească. Fiecare dintre noi a avut posibilitatea de a evoca misiunea ce i-a fost încredinţată, drumul special pe care îl urmează precum şi istoria proprie prin care Dumnezeu a intervenit în viaţa lui.
Cardinalul Christoph Schönborn, ne-a îndemnat în timpul sfintei Liturghii, să ne gândim înapoi în timp, la toate intervenţiile lui Dumnezeu, pe care le-am avut în toţi aceşti ani de slujire preoţească şi, totodată, să-i aducem laudă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru această mare chemare la sfânta Preoţie.
Din preoţii jubiliari prezenţi la altar, din cele şapte ţări de culturi diferite şi, totodată, de varietate în activitatea pastorală, cu toţii am constatat la unison că, fără intervenţia lui Dumnezeu, nu era posibil ca vocaţia noastră să ajungă la maturitate şi să rămânem statornici în a putea sluji pe mai departe în via Domnului.
Chemarea lui Isus de odinioară este actuală şi în ziua de astăzi, a fi preot nu presupune a fi pentru sine, ci a fi pentru Dumnezeu şi oameni.
Papa Francisc spunea că "păstorul trebuie să simtă mirosul turmei", că preotul trebuie să stea între oameni, să-i ajute, să-i slujească şi gândurile lor să le desluşească.
Eu îi sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru cei 25 de ani de preoţie, pentru cei 50 de ani de viaţă. Mă rog pe mai departe lui Dumnezeu pentru a rămâne statornic şi pentru a avea mereu bucuria asupra credinţei şi vocaţiei pe care am primit-o.
Pr. dr. Iosif Antoci
