Cristos a înviat!
"Cristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Cu această cântare repetată creştinii sărbătoresc zilele Paştelui.
Fie ca sărbătoarea Învierii Domnului să vă aducă binecuvântare, multe haruri şi belşug de bucurii. Lumina din Noaptea Sfântă să vă lumineze drumul vieţii şi să vă înalţe sufletul spre frumuseţile lui Dumnezeu.
Sărbători fericite!
Pr. Cornel Cadar
* * *
Cristos a înviat!
Zorii zilei lin se-arată prevestind iar răsăritul
Primei zile-a săptămânii, zi în care Răstignitul
Din mormânt se-nalţă falnic, învingând puterea morţii,
Omului redându-i viaţa şi îi schimbă-n bine sorţii.
Cântul ce i-a spus lui Petru c-a trădat Învăţătorul
Îi vesteşte lui şi nouă c-a-nviat Mântuitorul.
Cântul este mai puternic şi-a umplut întreg pământul:
"Bucuraţi-vă cu toţii: moartea a învins-o Sfântul!"
Ceru-ntreg de bucurie şi de laudă răsună
Şi invită omenirea să se bucure-mpreună
Că e gol mormântul rece, că nu-i loc pentru a plânge,
Că-i din morţi răscumpărată prin a Domnului scump sânge.
Prima zi a săptămânii. Soarele pe cer luceşte
Mai frumos ca niciodată şi-omenirii îl vesteşte
Pe Cristos cel mort pe cruce care-a părăsit mormântul
Şi-n lumina învierii a împodobit pământul.
Aerul e plin de-aroma vieţii noi ce-mbracă toate
Şi-l vesteşte pe Acela ce ne-a scos dintru păcate,
Cel ce ne-a redat suflarea ce-am pierdut-o prin cădere,
Răstignit fiind pe cruce mântuire să ne-ofere.
Jubilează universul, tresăltând de bucurie,
Căci Cristos înnoitorul glorios din morţi învie
Şi-l inundă cu lumina biruinţei sale sfinte;
E atâta bucurie încât nu mai sunt cuvinte.
Bucură-te omenire. Bucuraţi-vă cu toţii,
Căci Cristos învinge bezna, dărâmând lăcaşul morţii.
Înviind, pe noi ne-nvie, învingând iadul şi-abisul,
Toate le reînnoieşte şi deschide paradisul.
Petru Ciobanu
*
În noaptea Învierii
În noaptea Învierii m-am rugat şi-am plâns,
Înfiorat, Isuse, de jertfa ta divină.
Dor de iubirea ta în inimă am strâns,
Când am primit în suflet iertarea ta deplină.
O Doamne sfânt, lumină infinită,
De-al morţii lanţ pe veci ne-ai dezlegat,
Prin Învierea ta din veac vestită,
Şi prin credinţă fi-vom liberi de păcat.
În noaptea Învierii m-am rugat şi-am plâns,
M-a răscolit profund a ta chemare,
Spre adevăr, spre viaţă şi calea ce-a învins,
Redându-ne în suflet eterna alinare.
Martin Cata
*
Biruinţa
Eu n-am văzut cum a-nviat Isus,
Nici mâna-n răni ca Toma nu i-am pus.
Dar simt mereu că-n viaţa ce mi-a dat
Trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!
Isus a înviat din morţi, biruitor,
Din Însăşi viaţa lui dând viaţă tuturor!
Şi-acum în rând cu noi, ca frate şi-mpărat,
Trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!
Cu mii de flori, cu frunze noi în crâng
Vin primăveri ce iarna iar înfrâng.
Şi toate spun că Cel Crucificat,
Trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!
Isus a înviat cu trup de slavă plin,
Aşa cum vom trăi şi noi prin har divin.
De două mii de ani în luptă ne-ncetatat,
Trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!
Dar dacă-i drept că-nvie frunza iar
Şi florile când din pământ răsar,
Cu-atât mai mult acel ce le-a creat
Trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!
Isus a înviat, puternic şi slăvit.
Şi sutele de fraţi cu Domnul au vorbit.
Apoi, în patru zări pornind, ei au strigat:
Trăieşte, trăieşte, e viu cu adevărat!
Costache Ioanid
*
Înviere
Când cerul sărută pământul,
Iar viaţa ţâşneşte la soare,
Din tot ce înseamnă mormântul,
Speranţa începe să zboare.
E zborul lansat prin credinţă,
E zborul bazat pe lumină,
Ca roade..., din cea suferinţă,
De cruce şi moarte senină.
Căci Mielul de Paşte, jertfitul,
Nu-i doar o speranţă de bine;
E însuşi..., chiar el, infinitul,
Ce poartă-nvierea cu sine.
Ni-i dor de-nviere şi viaţă,
Ni-i dor după Paştele veşnic
Şi-acea sărbătoare măreaţă,
Cu toată lumina din sfeşnic.
Venim să luăm din lumină,
Venim să primim înviere...
Ca noi, toţi creştinii să vină,
La viaţa de har să adere!
C-atunci când furtuna de rele
Va da de pământ cu prestanţa,
Prin harul primit, să se spele
Păcatul; să-nvingă speranţa!
Şi-aceeaşi speranţă, bazată
Pe tot ce înseamnă-nviere,
O viaţă de lungă durată
Cu gust de etern ne ofere!
Pr. Cristian Chinez
* * *
Puterea Învierii
Te-am căutat prin alte galaxii,
În sori fierbinţi şi nove reci,
În cuante şi-n filosofii,
În calcule şi în formule seci.
Te-am căutat în roua dimineţii,
În florile deschise-n soare,
Te-am căutat în tainele vieţii,
În triluri de privighetoare.
Dar te-am aflat, o, Doamne al iubirii,
Prin dangătul adânc de clopot,
Din noaptea tainică a Învierii,
În sufletu-mi, ce răsuna în clocot,
Sperând ca prin puterea Învierii,
Să se-mplinească în credinţă.
De-atunci, nu-n logici vagi şi ezoterii,
Ci-n adevăr e-a mea fiinţă.
Lumina veşnică a Învierii,
Mi-a arătat că-n sufletul curat,
Vei fi mereu minunea mântuirii,
Şi ne-ncetat, tu fi-vei adorat.
Martin Cata
* * *
De pe Golgota întru Înviere
Pe dealul Golgotei c-un strigăt se sfârşeşte
Suprema jertfă, ce a dezrobit pământul,
"S-a împlinit" cu sânge şi durere legământul
De mântuire-a omului, ce Duhul îl sfinţeşte.
El, Fiul Omului, cel răstignit, trecu în moarte!
Se răscoli pământul, stins soarele fierbinte,
Iar morţii înviară din ale lor morminte,
Şi groază nesfârşită călăii-ncep să poarte.
Din trupul schilodit, în grea crucificare,
Un strop din sângele divin încet se scurse
Pe craniul lui Adam, ce din pământ se smulse,
Pecetluind a Domnului cu omul eterna împăcare.
Prea înlăcrimata Mamă, cu fii în suferinţă,
De pe al crucii lemn trup sfânt coboară,
C-un giulgiu alb, înmiresmat îl înfăşoară,
În nou mormânt îl pun şi-aşteaptă cu credinţă.
Trei zile-n deznădejde, în suferinţă mare,
Apostolii, în moarte, îşi văd al lor sfârşit,
Făr' de speranţ-arată şi chipul lor cernit,
În plânset şi-ndoială nu-şi află alinare.
A treia zi, în zori, o veste răscoleşte,
Spoial-acestei lumi căzute în adânc păcat.
A înviat Isus, din morţi s-a ridicat,
Speranţa-n mântuire se-nalţă-n zări celeste.
A înviat a Tatălui lumină-n veşnicie,
A înviat cel din vechime de prooroci vestit,
A înviat cel adorat de magi din răsărit,
A înviat el, Fiul Omului, în măreţie.
A înviat Isus, născut în umilinţă,
A înviat Isus, ce morţi a înviat,
A înviat Isus, ce boli a vindecat,
A înviat Isus, cel ce ne-a dat credinţă.
A înviat Isus, cel ce-a îmblânzit furtuna,
A înviat Isus, el fericiri ne-a dat,
A înviat Isus, el pacea ne-a lăsat,
A înviat Isus, "ca toţi sa fie una".
Tu, omule, să crezi în sfânta Înviere,
În patima cea cruntă si marea biruinţă,
Prin care Fiul Omului te-a scos din suferinţă,
La pieptul lui afla-vei sublimă mângâiere.
Martin Cata
