Tomeşti: Hramul Şcolii de Dascăli

Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti "Sfânta Cecilia" din Tomeşti şi-a sărbătorit patroana în ziua de sâmbătă, 26 noiembrie. După o perioadă de şapte ani de întrerupere, şcoala de cântăreţi reia o tradiţie aşa de frumoasă, aceea de a-şi sărbători hramul.

Pentru a marca acest eveniment, episcopul auxiliar Aurel Percă a avut bunăvoinţa să ne viziteze şi să participe la programul literar-religios-artistic pe care elevii şcolii l-au pregătit împreună cu profesorii lor.

Ne-am bucurat să împărtăşim între noi şi cu Preasfinţitul realizările şi proiectele de viitor ale şcolii.

Redăm în continuare programul care a fost prezentat în prima parte a sărbătorii hramului.

* * *

Prezentarea programului artistic dedicat sfintei Cecilia

Excelenţa voastră, Preacucernice părinte director, Preacucernice părinte secretar, stimaţi profesori, dragi colegi

Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti este astăzi în sărbătoare, celebrând-o şi omagiind-o pe protectoarea şi călăuzitoarea ei, sfânta Cecilia. Bucuria noastră este amplificată de prezenţa în mijlocul nostru a Excelenţei sale Mons. Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, căruia îi urăm "bun venit" şi îi mulţumim că a răspuns invitaţiei.

Printre şcolile catolice, Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti este una cu tradiţie. Înfiinţată de către superiorii bisericeşti înainte de 1989, ea a funcţionat mai intâi în clădirea Institutului Teologic, la catedrala din Iaşi, la Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din Iaşi de unde s-a mutat aici, la Tomeşti, şi, prin grija şi eforturile părintelui Pavel Chelaru, directorul acestei şcoli, susţinut financiar de către episcopie şi de elevii şcolii, s-a ridicat această clădire în care, pentru moment, şcoala îşi desfăşoară cursurile.

Mulţi dinte cântăreţii bisericeşti din dieceza noastră sunt rodul acestei şcoli. Acum şcoala are 13 elevi, veniţi din diferite zone, de pe Valea Trotuşului, a Siretului şi din Bucovina. Prin cântecele pe care le vor prezenta în prima parte a programului, ei vor pune în evidenţă darul primit de la Dumnezeu, talentul nativ, talantul pe care l-au primit, urmând ca în partea a doua a serbării să arate că eforturile lor de a înmulţi aceşti talanţi au dat roade.

Ştefan Enăşel va interpreta trei cântece populare: "Hai români de peste sate", din repertoriul cunoscutei interprete de muzică populară Laura Lavric; "Iată, vina, da...", din repertoriul Margaretei Clipa şi "Frunză verde de trifoi", cu autor anonim, melodie preluată de Ştefan de la bunicii şi străbunicii lui din Rotunda, satul de unde provine el. Va fi acompaniat de Ciprian Gurgu la orgă şi Ignat Staszcovian la acordeon. Să-l ascultăm şi să-l încurajăm cu aplauzele noastre.

- Din judeţul Bacău, cu accente specifice satelor Găiceana şi Berzunţi, Claudia Budău şi Ionuţ Treja vor interpreta arhicunoscuta melodie "Radu mamii, Radule".

- Bucovina, sfânt pământ românesc, e teritoriul în care convieţuiesc mai multe etnii, fiecare cu obiceiurile şi tradiţiile ei. Ignat Stascovian, din Parohia Soloneţul Nou va interpreta vocal şi instrumental două melodii din folclorul polonez: "Hei, z gory, z gory", în traducere "Din deal în deal" şi "Davideanca" - dans popular polonez.

- Aceasta a fost prima parte a spectacolului în care elevii şi-au demonstrat talentul înnăscut, însă, cum spuneam la început, ei nu şi-au îngropat talantul primit, ci s-au străduit să-l înmulţească, iar puţinele lor cunoştinţe în domeniul muzicii le-au perfecţionat aici, în şcoala a cărei patroană cereasca o serbăm astăzi. Desigur, ce se învaţă temeinic în şcoală e un bun câştigat pentru toată viaţa.

- Aşadar, de la cântecele populare transmise pe cale orală, trecem la partea a doua a serbării noastre care va cuprinde câteva piese corale închinate şi dedicate sfintei Cecilia.

"Fecioara neînfricată, jertfă curată, victima curăţiei îl urmează acum pe mielul răstignit pentru noi". Acesta este textul antifonului cu care s-a început sfânta Liturghie în ziua de 22 noiembrie, când Biserica Universală a comemorat-o pe sfânta Cecilia, fecioară şi martiră a credinţei. Potrivit lucrării "Passio sanctae Ceciliae" care datează din sec. al V-lea, sfânta Cecilia era o tânără patriciană romană foarte cultivată, dintr-o familie a cărei strămoşi iluştri intraseră în istoria Romei. Luând cunoştinţă de credinţa creştină, a cerut să fie botezată şi atât de mult l-a îndrăgit pe Cristos, încât a făcut un vot de curăţie pentru toată viaţa. Deseori se ducea la catacombele din Via Appia pentru a lua parte la slujba celebrată de papa Urban. Potrivit obiceiului de atunci, părinţii ei au logodit-o cu necredinciosul Valerian. În noaptea nunţii, pe când instrumentele muzicale răsunau în cântările vesele ale petrecerii, inima Ceciliei înalţă imnuri de laudă şi rugăciuni către Dumnezeu, cerându-i să o ajute. Rămasă doar cu soţul ei, Cecilia îi mărturisi lui Valerian despre promisiunea făcută lui Dumnezeu. Mişcat şi transformat de puterea harului divin, îmbrăţişează şi el idealul propus de Cecilia, cere să fie botezat şi devine un înflăcărat apostol al credinţei printre tinerii romani. Primul îl urmează fratele său, Tiburtiu, însă prefectul Romei, înfuriat de convertirea şi râvna celor doi fraţi, îi decapitează. În cele din urmă a fost adusă şi Cecilia în faţa tribunalului şi, pentru că nu a renunţat la credinţa ei, a fost condamnată la moarte.

După cum am menţionat mai sus, "Passio sanctae Ceciliae" cuprinde următorul pasaj: "În timp ce instrumentele muzicale intonau cântecele de nuntă, Cecilia cânta în inima ei un imn de iubire lui Isus, adevăratul ei mire". O traducere greşită a acestui pasaj a luat forma: "Cu instrumente muzicale Cecilia cântă un imn de iubire..." şi astfel sfânta Cecilia a devenit patroana muzicii sacre şi a tuturor cântăreţilor. Fericita greşeală, am putea spune, întrucât, de atunci şi până astăzi, numeroase coruri, formaţiuni muzicale sunt puse sub patronajul ei. De aici şi frumoasa iniţiativă a superiorilor noştri bisericeşti de a pune sub patronajul ei Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti.

Sfântul Augustin spunea: "Cine cântă, se roagă de două ori". Inspiraţi de aceste cuvinte, noi, cursanţii acestei şcoli, dorim să punem carisma noastră în slujba Bisericii locale şi astfel să contribuim la creşterea ei spre binele comun; să fim una dintre pietrele care zidesc Biserica lui Cristos.

- Poezia "Sancta Cecilia" va deschide montajul literar-muzical-religios. Autorul ei, pr. Iosif Agiurgioaei, a surprins, într-un limbaj poetic, viaţa protectoarei şi călăuzitoarei noastre.

În fiecare an venim cu drag,
Să celebrăm în datina latină
Pe protectoarea cântului sublim,
Cecilia cea sfântă, purtătoare de lumină.

Ea s-a născut din nobilii părinţi,
Ai neamului Ceciliilor,
Şi mai apoi i-a îndrăgit pe sfinţi,
L-a preamărit pe regele păstor.

Cuvântul dătător de viaţă
A-ncurajat-o-n drumul său,
Făcând-o prin botez măreaţă
Şi înălţând-o peste tot ce-i rău.

- Treja Ionuţ din anul III îşi va demonstra "iscusinţa" în arta muzicii, interpretând exerciţiul 72 din "Metoda de armoniu" a lui Enrico Bungart.

(Se recită în continuaredin poezia "Sancta Cecilia")

A înţeles că al său mire
Nu poate fi un mire pământesc,
Ci cel ce dăinuie peste întreaga fire
Şi mântuieşte neamul omenesc.

El zi de zi pe sfintele altare
Ne-oferă-n dar al său trup sfânt,
Ne dă cu al său sânge-mprospătare
Şi ne consacră pentru noul legământ.

Pe Via Appia, tu, tânără fecioară,
În catacombe te-ai refugiat,
Ca să participi la acea comoară,
Ce Urban papa deseori ţi-a dat.

- Adrian Forcoş din anul II va interpreta, din aceeaşi metodă, piesa "Canto sacro".

(continuarea poeziei)

Pe soţul tău, Valerian, cel alipit de lume,
L-ai ajutat să-şi schimbe traiul său,
Ai revărsat asupra lui adânca-nţelepciune
Şi l-ai ferit de-ademenirea celui rău.

În a ta inimă învăpăiată de iubire,
Tu ai cântat tot timpul mirelui ceresc
Cântarea plină de aleasă mulţumire,
Pe care o-ntonează corul îngeresc.

Pe cei săraci, în drum spre-altar,
Nici un moment nu i-ai uitat,
I-ai alinat mărinimos cu al tău dar
Şi-o amintire de neşters tu le-ai lăsat.

- Urmează două cântări gregoriene "Ave verum" şi "Salve Regina", pregătite de elevii celor doi ani de studiu, sub atenta supraveghere a părintelui Chelaru.

(continuarea poeziei)

Păgânii cruzi i-ai înfruntat cu demnitate,
Le-ai arătat că nu te temi-nadins,
De cei ce trupul îl trimit la moarte,
Dar sufletul ţi-l lasă neatins.

Tu ai ştiut cui ai slujit o viaţă-ntreagă
Şi de aceea sângele ţi l-ai vărsat,
Pentru ca cel de sus să te aleagă
Drept pârgă pentru mielul nepătat.

Dorinţa noastră cea mai mare
Este ca tu să fii cu noi mereu,
Să ne-nsoţeşti pe unul fiecare
Spre templul veşnicului Dumnezeu.

- Pentru că suntem în ultima zi a anului liturgic, am dedicat sfintei Euharistii piesa corală "Caro mea" de Baini, pe trei voci egale, sub bagheta profesorului nostru de dirijat şi armonie, Gheorghe Honciuc, vrea să fie un omagiu adus sfintei Euharistii, centrul vieţii creştine.

- Poezia "Cantate Domino" aparţinând tot părintelui Agiurgioaei, surprinde menirea cântăreţului bisericesc, aceea de a aduce preamărire lui Dumnezeu prin cântul liturgic (recita Ştefan, Ieronim, Petrică, Valeriu şi Bondea).

Menirea cântăreţului bisericesc
E cea de preamărire
A Domnului şi protectorului ceresc,
Care-l ajută în a sa slujire.

Precum Cecilia cea sfântă, protectoare,
A pus în slujba celui sfânt
Melodioasa ei cântare,
La fel şi-ai săi urmaşi de pe pământ.

Ei se-ngrijesc de-altar şi ruga sfântă,
De corul celor mari şi de copii,
De orga cea care ne-ncântă,
Prin sunetu-i melodios şi plin de armonii.

Pe drept cuvânt o vorbă ne învaţă,
Că cel ce cântă cu elan,
De două ori el ruga o înalţă,
Spre tronul cel măreţ şi diafan.

Dea Domnul ca întotdeauna,
Total jertfiţi în slujba cântului divin,
S-avem în faţă doar cununa,
Ce Domnul o împarte-n cerul cel senin.

- Două preludii din colecţia "Cele douăsprezece preludii mici" de J.S Bach vor fi interpretate de Ciprian Gurgu din anul III.

- Domnul Octavian Bişoc, profesor de metodă şi armonizări, va interpreta variaţiunea nr. 1 din variaţiunile Goldberg.

- "Ave, Maria" de Fr. Schubert va fi interpretată de Ştefan Anti din anul II, acompaniat de Ciprian Huşanu.

- Piesa corală "Dona nobis" pregătită de doamna Cecilia Popescu, profesor de solfegii şi colecţie, va încheia programul nostru. Cam acestea sunt cunoştinţele noastre muzicale acumulate până acum, acesta este rodul muncii noastre de până acum. Pe viitor ne străduim şi sperăm să căpătăm mai multe deprinderi în mânuirea claviaturii şi în interpretarea pieselor corale, pentru că ţelul nostru este acela de a-i întrece pe maeştrii noştri profesori!

Monica Grosu, elevă anul II