Iaşi (catedrală): Concertul Absolvenţilor
În seara zilei de miercuri, 31 mai 2023, Corul Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu" - din capitala culturală a Moldovei - a susţinut Concertul Absolvenţilor clasei de dirijat cor şi ansamblu coral, coordonat de conf. univ. dr. George Dumitriu în Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi.
Prezentarea concertului a început cu o scurtă biografie a studenţilor Gabriela Matcovschi, absolventă a studiilor de masterat, şi pr. Robert Râtan, absolvent al studiilor ciclului de licenţă. Corul Universităţii Naţionale de Arte, alcătuit din studenţi ai ciclului de licenţă, a fost acompaniat la pian de către prof. dr. Roxana Toma.
Fiecare piesă din concert a fost introdusă cu câteva cuvinte, după cum urmează:
1. Cămara Ta, Mântuitorule - Ioan D. Chirescu
"Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită, şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa, luminează-mi haina sufletului meu, Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte!"
Fără îndoială, genurile muzicii corale erau preferate de compozitorii primei jumătăţi de secol XX, prin intermediul cărora au contribuit generos la afirmarea şcolii muzicale româneşti.
Continuând alături de Sabin Drăgoi drumul trasat de Dumitru G. Kiriac şi Gheorghe Cucu, Ioan D. Chirescu va pune în valoare folclorul românesc prin utilizarea citatului sau va crea în stil popular.
Printre numeroasele piese dedicate genului coral, se înscriu şi lucrări cu caracter religios. Dintre acestea, amintim axioane, heruvice şi, mai ales colindele, ce se caracterizează prin melodicitate expresivă, modalism adecvat, ritmuri populare şi printr-o polifonie particulară a vocilor.
Asemenea compoziţiilor cu caracter laic, lucrările de factură sacră semnate de Ioan D. Chirescu atrag atenţia prin măiastra scriitură corală, unde vocile sunt conduse cu eleganţă şi logică în desfăşurarea sonoră.
2. Iubi-te-voi, Doamne - Nicolae Lungu
Dotat cu o sensibilitate aparte, Nicolae Lungu rămâne unul dintre cei mai cunoscuţi creatori de la începutul veacului trecut, datorită colindelor care au intrat în repertoriul tradiţional, prin numeroasele piese corale publicate, religioase sau populare.
Următoarea lucrare din programul concertului nostru are un conţinut liturgic, prin textul preluat din Psalmul 17-1, ce precedă epicleza şi care ne induce în starea de reuniune cu Cristos Împăratul.
"Iubi-te-voi Doamne" sau "Imnul Iubirii" este cântarea Sfintei Liturghii intonată imediat după îndemnul "Să ne iubim unii pe alţii, ca într-un gând să mărturisim".
Credincioşii, pentru a putea primi Sfânta Împărtăşanie cu inima curată, renunţă la orice întristare şi rostesc cu profundă sinceritate textul duhovnicesc "Hristos în mijlocul nostru", căruia i se răspunde "Este şi va fi, totdeauna acum şi pururea".
3. Veniţi să ne bucurăm - Ioana Ghica-Comăneşti
În continuare, rămânem în contextul muzicii religioase din prima jumătate a secolului XX, printr-o lucrare semnată de compozitoarea Ioana Ghica-Comăneşti, născută în 1883 într-o distinsă familie de boieri olteni.
Deşi este mai puţin cunoscută publicului de astăzi, Ioana Ghica-Comăneşti a fost o valoroasă şi talentată creatoare de muzică religioasă, ale cărei compoziţii se transmiteau frecvent la radio, aproape în fiecare duminică în cadrul slujbelor religioase, până la finele celui de-al Doilea Război Mondial.
Lucrarea Veniţi să ne bucurăm a fost concepută pe versurile Psalmului 93, dominat de figura lui Dumnezeu cel Atotputernic, Mântuitorul, pe care îl slăvim şi lăudăm.
O invitaţie să ne bucurăm de existenţa lui Cristos, care, în bunătatea lui nemăsurată, ne protejează de-a lungul vieţii, de cele văzute şi nevăzute.
4. Matinala - Felicia Donceanu
Apreciată pentru versatilitatea expresiei muzicii sale, Felicia Donceanu a rămas cunoscută drept una dintre cele mai importante prezenţe feminine în peisajul componistic românesc, demonstrând o stăpânire deplină a tehnicilor moderne, adaptate unei semantici ce depăşeşte de multe ori sfera generală a esteticii contemporane.
A abordat majoritatea genurilor muzicale, de la cele camerale la cele simfonic şi vocal-simfonice, catalogul lucrărilor sale cuprinzând şi partituri scrise pentru scenă, teatru instrumental.
Manifestând o predilecţie pentru genul coral, Felicia Donceanu ne surprinde uneori prin subtilitatea muzicii, iar alteori, printr-o sonoritate încărcată de culoare şi ritm, într-o permanentă oscilaţie a registrelor dramatic şi liric, a momentelor meditative şi umoristice, care generează o muzică rafinată şi efervescentă.
Matinala este a doua piesă din tripticul vocal "Tablouri bacoviene", alcătuit din Rar, Matinala şi Decor.
Compus în anul 1974, pentru cor mixt a cappela pe versuri de George Bacovia, ópusul se încadrează în genul de pastel coral, remarcându-se prin concepţia inedită asupra temporalităţii, unde raportul de complementaritate este obţinut prin alternarea de la sopran la alto a mişcării şi a stagnării, linia melodică fiind pusă în valoare în diferite variante, din care nu lipseşte ipostaza ludică.
5. Locus Iste - Anton Bruckner
La mai bine de un secol de la trecerea sa în nefiinţă, în anul 1886, muzica lui Anton Bruckner, un artist mistic rătăcit în plin secol XIX, deschis către zona sacră şi laică deopotrivă, continuă să fie privită cu reticenţă de o categorie destul de amplă a publicului contemporan.
Alăturat lui Gustav Mahler, simfonismul brucknerian este considerat masiv, dificil, uneori obositor şi chiar neinteligibil.
În ceea ce priveşte receptarea muzicii lui Bruckner, nu există, se pare, cale de mijloc. Dirijorii, cercetătorii şi criticii înzestraţi cu echilibrul necesar pot aborda creaţia acestuia cu suficientă înţelepciune pentru a-i înţelege contextul, limbajul şi mesajul.
Dar şi în această privinţă, istoria receptării operei bruckneriene e plină de contradicţii şi contraste care se repetă într-un mod similar celor din timpul vieţii compozitorului.
Bruckner însuşi a realizat numeroase modificări în partituri considerate încheiate. În plus, acest muzician modest obişnuia să se consulte cu interpreţii şi simpatizanţii săi chiar în timpul, de obicei îndelungat, al elaborării creaţiilor.
Trăia deseori momente de îndoială, pentru că ajungea să respingă ferm părerile dirijorilor care îi condiţionau executarea lucrărilor simfonice sau corale, impunându-i diferite modificări.
În prezent, e greu de ştiut dacă şi cât era de acord Bruckner cu asemenea "revizuiri". Documentele ar arăta că nu le admitea decât de circumstanţă.
Referindu-se în scrisorile sale la modificările din partituri, Bruckner afirma: "Întregul este pentru mai târziu, şi numai pentru cunoscători şi prieteni..."
Locus Iste, un motet cu textul în limba latină, compus în 1869, al cărui titlu complet este Locus iste a Deo factus est, însemnând "Acest loc a fost făcut de Dumnezeu".
Lucrarea este interpretată de obicei la aniversarea sfinţirii bisericilor, având la bază povestea biblică în care Iacob mărturiseşte "Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, şi eu n-am ştiut".
6. Izvor de dor - Viorel Munteanu
Creaţia lui Viorel Munteanu denotă un echilibru între rafinamentul meşteşugului profesionist, tehnicile componistice savante şi accesibilitatea mesajului artistic.
Muzica sa este deopotrivă interesantă pentru profesionişti - interpreţi şi cercetători - deoarece conţine enigme provocatoare ce aşteaptă să fie descifrate, dar este adresată şi melomanilor în general, care sunt cuceriţi de sensibilitatea sinceră a expresiei.
Creaţia corală a lui Viorel Munteanu, alături de lucrările elaborate în genurile muzicii simfonice şi vocal-simfonice, reflectă o foarte bună cunoaştere a moştenirii artistice universale, "de la preclasici la contemporani", dar şi a celei naţionale, de la simplele melodii folclorice la savanta artă psaltică, de la opera Rapsodului anonim la cea a marelui Enescu.
Piesa Izvor de dor vizează transpunerea auditoriului într-o atmosferă contemplativă, susţinută de tempo-ul Andante şi nuanţele frumos conturate, în jurul versurilor încărcate de o semnificaţie profundă ale lui Vasile Filip.
7. Concertul coral nr. 1 - Gavriil Musicescu
Personalitate marcantă a culturii muzicale româneşti, Gavriil Musicescu este considerat un părinte al muzicii corale naţionale, care a integrat melosul popular în variate prelucrări instrumentale sau vocale.
Spirit de aleasă cultură, Musicescu a acordat o importanţă majoră cântecului folcloric în dezvoltarea culturii muzicale academice naţionale.
A fost unul dintre primii compozitori români care au abordat cu succes genul concertant sacru, după modelul profesorilor ruşi de la Capela Imperială unde s-a format.
Dedicându-se creaţiei corale, s-a preocupat de notarea şi armonizarea melodiilor populare, urmărind să păstreze structura modală a acestora, în opoziţie cu practica aranjamentelor tonal-funcţionale utilizate până la el.
O deosebită importanţă a avut iniţiativa sa de a transcrie în notaţie lineară cântările de strană, însoţite uneori de o măiestrită prelucrare contrapunctică.
În continuarea programului, veţi audia Concertul coral nr. 1, lucrare alcătuită din trei mişcări (Andante, Adagio şi Allegro Moderato), compusă pe baza cuvintelor Profetului David din Psalmii 23, 150 şi 142.
8. Crizanteme - Vasile Spătărelu
Vasile Spătărelu a fost un maestru al scriiturii vocal-corale şi este considerat un reprezentant de seamă al şcolii ieşene de compoziţie, având numeroase lieduri şi miniaturi corale realizate pe versurile unor poeţi români consacraţi, precum Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi.
Apreciat de mai mulţi cercetători ca având un caracter liric prin excelenţă, discursul muzical al compozitorului este "dominat de expresivitatea melodiilor divers structurate, amintind de vigoarea formulelor ritmico-melodice ale cântecului popular".
Vasile Spătărelu se remarcă prin abilitatea de a înnobila formele mici cu o semnificativă densitate a expresiei muzicale, tehnică exersată în special în genurile vocale.
Urmează lucrarea Crizanteme, compusă pentru cor mixt pe versurile poetului Tiberiu Utan. Deşi are o tematică laică, lucrarea descrie o fugară şi duioasă amintire a chipului mamei, trecută în veşnicie, dobândind o valoare spirituală, aproape sacră.
9. Jubilate Deo - Peter Anglea
Peter Anglea este un compozitor american, născut în 1988, aparţinând unei generaţii de muzicieni activi pe mai multe planuri de activitate, în sensul dezvoltării sale în domeniul muzical şi cel de informatică, tehnologie computerizată şi programare în acelaşi timp.
Absolvent al Universităţii "Bob Jones" din Greenville, a obţinut ulterior un masterat în compoziţie în 2011 la aceeaşi instituţie.
Lucrările sale au fost prezentate la numeroase evenimente regionale şi naţionale, precum şi la numeroase concerte şi recitaluri din întreaga lume.
Întrucât a fost membru al unui ansamblu vocal cu număr redus de membri, Rivertree Singers, şi a devenit ulterior director muzical al bisericii baptiste al comunităţii din care face parte, Peter Anglea a compus preponderent muzică sacră, cuprinzând psalmi în limba latină, imnuri în limba engleză, piese de Crăciun sau alte creaţii cu influenţe gospel.
Lucrarea pe care o veţi audia, Jubilate Deo, este ultimul psalm dintr-un triptic coral în limba latină, în care compozitorul îmbină elemente ale scriiturii specifice cântărilor tradiţionale ale Bisericii Catolice europene cu melodismul şi maniera caldă, cursivă de acompaniament din spaţiul muzicii religioase americane.
10. Te slăvesc pe Tine, Părinte - Pascal Bentoiu
Rămânem mai departe în sfera religioasă, într-o atmosferă meditativă, inspirată de lucrarea Te slăvesc pe Tine, Părinte, compusă în anul 1981 de Pascal Bentoiu.
Muzician complex, cu preocupări multiple, acesta şi-a construit o solidă carieră componistică, creaţia sa fiind apreciată pentru limbajul modern, ancorat în contemporaneitate şi orientat spre reliefarea expresivităţii liniilor melodice.
Aceste particularităţi înscriu stilul componistic al lui Bentoiu în curentul post-enescian de tip neoromantic, ce a dominat o parte din direcţiile muzicii româneşti din a doua jumătate a secolului trecut.
Cuprinzând aproape toate genurile muzicale, de la cele camerale (cvartete), simfonice, până la lucrările destinate teatrului liric, valoarea creaţiei lui Pascal Bentoiu a fost recunoscută prin obţinerea unor importante premii naţionale şi internaţionale.
11. Gloria - Antonio Vivaldi
Încheiem programul concertului nostru într-o atmosferă glorioasă, de bucurie şi jubilaţie, după cum sugerează titlul ultimei lucrări, Gloria in excelsis Deo, compusă în secolul al XVII-lea de către cunoscutul compozitor Antonio Vivaldi, cel mai de seamă reprezentant al Barocului muzical veneţian. Această creaţie va fi dirijată de conf. univ. dr. George Dumitriu, iar corul va fi acompaniat de prof. dr. Roxana Toma.
După salutul şi felicitările Preasfinţitului Petru Gherghel, episcop emerit, corul a intonat pentru toţi cei prezenţi "La mulţi ani!"
Dumnezeu să primească cântarea noastră de laudă!
Miriam Obadă,
anul II - muzicologie
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 31 mai: Iaşi (catedrală): Concertul Absolvenţilor
