© Vatican Media

În ajunul Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane, a fost prezentat Raportul anual pe 2025 al reţelei internaţionale împotriva traficului de persoane, condusă de călugăriţe catolice. Peste 1,21 milioane de persoane sunt implicate în prevenire, asistenţă şi acces la justiţie. Sora Abby Avelino: "Traficul de persoane se intensifică într-un mod din ce în ce mai complex."

Traficul de persoane continuă să fie una dintre cele mai grave încălcări ale demnităţii umane. Conform estimărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, cel puţin 50 de milioane de oameni trăiesc în condiţii de sclavie modernă, în timp ce traficul de persoane şi formele conexe de exploatare generează anual profituri ilicite de 236 de miliarde de dolari. În acest context, astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane, Talitha Kum a prezentat Raportul său anual pe 2025, care surprinde angajarea tot mai mare al reţelei internaţionale promovate de Uniunea Internaţională a Superioarelor Generale (UISG) de a combate acest fenomen în continuă evoluţie.

O reţea globală din ce în ce mai extinsă

Pe parcursul anului 2025, Talitha Kum a ajuns la 1,21 milioane de persoane, o creştere de 29,6% faţă de anul precedent, prin activităţi de prevenţie, asistenţă pentru supravieţuitori, acces la justiţie, advocacy şi cooperare internaţională. "În spatele fiecărui număr se află o persoană, o familie şi o comunitate", se arată în raport. "Aceste date reprezintă vieţi atinse, comunităţi mobilizate şi speranţă restabilită". Reţeaua operează în prezent prin intermediul a 68 de reţele naţionale din 113 ţări şi implică 6.387 de călugăriţe şi parteneri, precum şi 882 de congregaţii călugăreşti feminine şi 100 de congregaţii masculine, un semn al implicării din ce în ce mai ample a Bisericii în lupta împotriva traficului de persoane.

Prevenirea rămâne principalul antidot

Prevenirea continuă să fie principalul domeniu de intervenţie, cu 928.972 de persoane atinse în 2025, inclusiv peste 303.000 de femei şi fete şi 262.000 de minori, datorită campaniilor desfăşurate în şcoli, parohii, centre de sănătate, mass-media tradiţională şi reţele sociale. În acelaşi timp, 27.329 de supravieţuitori au primit protecţie şi asistenţă prin adăposturi, sprijin medical şi psihologic, consiliere juridică şi programe de formare şi reintegrare. Raportul evidenţiază, de asemenea, creşterea semnificativă a intervenţiilor pentru promovarea accesului la justiţie, care au ajuns la 7.141 de persoane, o creştere de 72,4% faţă de 2024.

Femeile, minorii şi migranţii rămân principalele victime

Datele de la Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) confirmă amploarea globală a fenomenului. Femeile şi fetele continuă să reprezinte majoritatea victimelor identificate, în timp ce 60% dintre tinere sunt exploatate sexual. Dintre minorii identificaţi, 45% sunt victime ale muncii forţate, iar aproape jumătate sunt implicaţi în alte forme de exploatare, cum ar fi cerşetoria sau infracţiunile forţate. În mai multe zone ale lumii, munca forţată, care reprezintă acum 42% din cazurile identificate, a depăşit chiar exploatarea sexuală ca scop principal al traficului de persoane.

Noile capcane ale criminalităţii digitale

Evoluţia fenomenului este strâns legată de dezvoltarea tehnologiilor digitale. Potrivit UNODC, organizaţiile criminale utilizează din ce în ce mai mult reţelele sociale, platformele online şi ofertele de muncă false pentru a recruta victime, care sunt apoi forţate să participe la escrocherii cibernetice sofisticate. Aceasta este o schimbare pe care sora Abby Avelino, coordonatorul internaţional al Talitha Kum, o observă zilnic. "Traficul de persoane se dezvoltă într-un mod din ce în ce mai complex", a declarat ea într-un interviu acordat la mass-media vaticane. "Mulţi dintre persoanele supravieţuitoare pe care le întâlnim sunt prinse tocmai prin platformele digitale". Victimele descriu că sunt ademenite cu promisiuni de angajare găsite online; odată ajunse la destinaţie, descoperă că nu este disponibil niciun loc de muncă, documentele le sunt confiscate şi orice posibilitate de evadare este împiedicată. "Aceasta este tendinţa actuală: platformele digitale sunt folosite de organizaţiile criminale pentru a atrage tineri, care caută un viitor mai bun şi o muncă decentă".

De la asistenţă la renaştere

Pentru a combate aceste noi forme de exploatare, Talitha Kum investeşte în formarea tinerilor prin programul său Ambasadori ai Tinerilor, promovând campanii de conştientizare pe reţelele de socializare, la radio şi la televiziune. Dar esenţa răspunsului rămâne sprijinirea supravieţuitorilor. "Nu este vorba doar de salvarea oamenilor", subliniază sora Abby. "Trebuie să oferim supravieţuitorilor un spaţiu în care să îşi exprime nevoile, să creăm oportunităţi şi să asigurăm un sprijin continuu şi cu adevărat sustenabil". Această abordare recunoaşte victimele ca protagoniste ale propriei lor drumuri de renaştere şi ca parte integrantă a soluţiei.

Abordarea cauzelor profunde ale exploatării

Pentru coordonatoarea internaţională a reţelei, combaterea traficului de persoane necesită şi schimbări structurale. "Persoanele se mută din cauza sărăciei. Se mută din cauza inegalităţii. Se mută din cauza conflictelor. De aceea trebuie să lucrăm împreună pentru a construi cu adevărat o lume fără trafic de persoane", observă ea. Războaiele, crizele climatice, instabilitatea politică şi migraţia forţată continuă să crească vulnerabilitatea a milioane de oameni, făcându-i pradă uşoară pentru reţelele criminale, aşa cum confirmă analizele organismului specializat al Naţiunilor Unite. Din acest motiv, conchide sora Abby Avelino, educaţia rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente. "Chiar şi copiii, de la o vârstă foarte fragedă, trebuie să înveţe cum se răspândeşte traficul de persoane", deoarece numai o cultură solidă a prevenţiei, combinată cu angajarea instituţiilor, a societăţii civile şi a comunităţilor ecleziale, poate rupe ciclul exploatării.

Stefano Leszczynski

(După Vatican News, 29 iulie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu