"Inspirând schimbarea: a forma, a informa şi a sensibiliza asupra mobilităţii umane" - aceasta a fost tema întâlnirii anuale a episcopilor şi a delegaţilor responsabili cu pastoraţia migranţilor din cadrul Conferinţelor Episcopilor din Europa, în perioada 13-15 iulie 2018 la Stockholm, Suedia, invitaţia fiind făcută de episcopul locului, cardinalul Anders Arborelius OCD, responsabil cu Secţiunea "Migraţii" a Comisiei CCEE pentru Pastoraţia Socială. Din partea României a participat părintele Florin-Petru Sescu, ca delegat al Preasfinţitului Petru Gherghel, responsabil cu secţiunea "Pastoraţia Migranţilor" în cadrul Conferinţei Episcopilor din România.
Întâlnirea a fost deschisă în după-amiaza zilei de 13 iulie prin celebrarea sfintei Liturghii în catedrala "Sfântul Eric" din Stockholm, după care lucrările au continuat la subsolul catedralei cu salutul introductiv şi prima conferinţă. În introducere a fost subliniat faptul că fenomenul migraţiei a depăşit cu mult graniţele obişnuite şi a devenit mai mult decât o chestiune economică, socială, demografică, culturală şi politică. Din această cauză el riscă să fie un subiect tot mai politizat, ce are nevoie de implicarea responsabilă a mass-media pentru a comunica mai corect şi mai bine motivele acestei mişcări umane globale, prezenţa migranţilor şi integrarea lor în societatea europeană. Prin urmare, cum să comunici, să informezi lumea şi mai ales să formezi credincioşii catolici pentru a percepe în mod corect acest fenomen al migraţiei? Ce instrumente să foloseşti? Cum să dai mărturie despre cât de mult bine se face în Europa prin intermediul Bisericii Catolice? Cum să combaţi numeroasele ştiri false - "fake news" - care umplu pieţele virtuale şi distorsionează realitatea? - au fost întrebările care au ghidat lucrările întâlnirii de anul acesta.
Prima conferinţă a fost susţinută de pr. prof. dr. pr. José María La Porte, decan al Facultăţii de Comunicare Socială Instituţională a Universităţii Pontificale a Sfintei Cruci (Roma), introducând tema Migraţia şi opinia publică: dinamicele informaţiei. El spunea că fenomenul migraţiei în interiorul continentului european a fost şi este benefic pentru credinţă, deoarece mulţi credincioşi ajunşi din estul Europei, din Orientul Mijlociu sau din Africa, şi-au menţinut credinţa şi continuă să o trăiască în ţările în care au ajuns, deseori marcate de un puternic proces de secularizare. Pe de altă parte, gestionarea greşită a aspectelor legate de migraţie sau manipularea lor conştientă prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă au generat deseori neînţelegeri, sau chiar comportamente ostile în rândul comunităţilor gazdă, de aceea este necesară o citire clară a realităţii şi a informaţiilor din spaţiul virtual. Dacă în dezbaterile media fenomenul migraţiei este tratat doar din perspectivă economică şi politică, rezultatul este evident: este uitat dreptul inalienabil al demnităţii oricărei persoane umane. De asemenea, media arată că nu tratează întotdeauna în mod competent acest fenomen complex al mobilităţii umane. Astfel că rolul de a face cunoscută această mişcare umană cu tragediile, dar şi frumuseţile şi bogăţiile ei, este o responsabilitate fundamentală şi a Bisericii.
La finalul introducerii, participanţii au subliniat că, în timpurile de criză economică, în rândul opiniei publice, creşte percepţia că Guvernele naţionale ar trebui să aibă grijă mai degrabă de proprii cetăţeni decât de migranţi. În acest sens, dezbaterile au adus în evidenţă urgenţa ca persoanele responsabile cu pastoraţia migranţilor să investească în formarea comunicatorilor şi în folosirea mijloacelor de comunicare socială.
A relata în mod corect despre mobilitatea umană este o provocare urgentă care necesită un nou angajament şi din partea Bisericii. Asta nu înseamnă numai creşterea intervenţiilor publice sau înnoirea instrumentelor media, ci întoarcerea la exprimarea corectă şi clară a principiilor care stau la baza activităţii Bisericii, precum demnitatea fiecărei persoane. Media catolică se expune uneori riscului de a genera confuzie şi teamă prin folosirea în mod neadecvat a unor termeni "împrumutaţi" de la alte instituţii sau din alte domenii, precum cel economic, sociologic sau politic. În acest sens mărturia Bisericii va fi mult mai puternică dacă diferitele arii pastorale responsabile de îngrijirea umană ar da mărturie de aceeaşi dorinţă de a proteja omul. Nu este posibil ca cineva să lupte pentru apărarea demnităţii vieţii migranţilor şi să lupte împotriva apărării vieţii sau a familiei; acelaşi lucru se întâmplă şi vice-versa: nu este posibil ca cineva să lupte pentru a apăra viaţa, de la momentul conceperii sale până la sfârşitul normal, fără să apere viaţa şi demnitatea migranţilor.
În ziua de sâmbătă, 14 iulie, participanţii au avut o dezbatere alături de reprezentanţi ai Caritas-ului din Suedia, ICMC şi Secţiunea Migranţi şi Refugiaţi din Dicasterul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale de la Vatican asupra următoarei teme: Cum foloseşte Biserica media pentru a vorbi de migraţie şi cum formează şi informează Biserica credincioşii săi asupra fenomenului migraţiei.
În Europa, diferite organizaţii naţionale s-au angajat într-un efort comun desfăşurând aceleaşi campanii media pe diferite reţele de socializare, fiecare ţinând cont de specificul naţional. Acest lucru a fost evidenţiat în mod deosebit prin campania "#Whatishome" ("Ce este acasă"), campanie care a vizat conştientizarea utilizatorilor cu privire la tema conceptului de "acasă" şi crearea unei legături între ei. A lucra împreună, a colabora şi cu alte realităţi ale societăţii civile în mod deschis şi fără ambiguitate, este extrem de important în promovarea unei culturi a întâlnirii şi dialogului, şi în corectarea erorilor ce apar în imaginea propagată de numeroasele ştiri false care circulă pe diferitele reţele de socializare. Împreună cu reprezentanţii Vaticanului s-a aprofundat apoi rolul educativ şi evanghelizator al activităţii noului dicasteriu, care are în centrul misiunii sale formarea şi informarea credincioşilor, precum şi promovarea colaborării dintre diferitele realităţi ecleziale care lucrează în mediul pastoral al migranţilor. Prin diferite experienţe de colaborare, dicasterul a dat mărturie despre cum este posibilă construirea unei imagini pozitive. La rândul său, ICMC (Comisia Catolică Internaţională pentru Migraţii) se angajează să promoveze, prin diferite proiecte din întreaga lume, liniile directoare indicate de papa Francisc şi rezumate în cuvintele "A primi, a proteja, a promova şi a integra".
Toate sesiunile de lucru au constat într-un dialog de lungă durată care a permis schimbul de experienţe ce ajută la a da mărturie lumii despre ceea ce face şi gândeşte Biserica despre migraţii, precum şi identificarea anumitor provocări comunicaţionale ale Bisericii în mediul migraţiilor, atât în interiorul cât şi în exteriorul comunităţii creştine.
La finalul întâlnirii, Mons. Duarte da Cunha, secretar general al CCEE, şi părintele Luis Okulik, secretar al Comisiei Pastoral-Sociale din cadrul CCEE, au subliniat importanţa comunicării lucrurilor frumoase pe care le face Biserica; urgenţa folosirii unui limbaj adecvat atunci când se vorbeşte despre mobilitatea umană; încadrarea clară a evenimentelor care sunt prea des scoase din context; depăşirea percepţiei comune a mass-media şi acceptarea întâlnirii cu celălalt, iubindu-l nu în abstract, ci în realitatea concretă a cotidianului. În mediul migraţiilor faptele au mai multă putere decât cuvintele, care sunt adesea inadecvate pentru a explica drama şi singurătatea cu care se confruntă atât de mulţi oameni aflaţi departe de patria lor.
Împărtăşirea experienţelor şi celebrarea zilnică a euharistiei au permis participanţilor să poarte în inimă şi la rugăciune problemele şi suferinţele numeroşilor migranţi care trec dincolo de dincolo de frontierele continentului, ale creştinilor persecutaţi din Orientul Mijlociu şi Africa, şi ale numeroşilor ucraineni strămutaţi sau constrânşi să migreze din cauza dramei războiului. În ciuda multor dificultăţi, Biserica le este recunoscătoare pentru mărturia pe care o dau, de a trăi evanghelia lui Cristos şi a o anunţa în ţările în care sunt primiţi.
Pe parcursul întâlnirii participanţii au putut întâlni şi aprecia ospitalitatea a diferite comunităţi de migranţi prezenţi în Dieceza de Stockholm, proveniţi din Orientul Mijlociu şi din America Latină. Sesiunile de lucru s-au încheiat duminică dimineaţa, 15 iulie, cu celebrarea sfintei Liturghii în prezenţa a diferite comunităţi de migranţi în biserica "Sfânta Eugenia" din Stockholm.
Pr. Florin-Petru Sescu
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 13-15 iulie: Stockholm: Întâlnire anuală a episcopilor şi delegaţilor responsabili cu pastoraţia migranţilor
