Roman: Profesiunea solemnă a sorei Maria Ecaterina a Voinţei Divine
Sâmbătă, 7 octombrie 2023, când Biserica o sărbătoreşte pe Sfânta Fecioara Maria, Regina Rozariului, sora Maria Ecaterina Boaşă a Voinţei Divine a încheiat legământul său definitiv cu Dumnezeu, prin profesiunea solemnă ce a avut loc în cadrul Sfintei Liturghii, la Mănăstirea "Sfânta Maria a Îngerilor" a Surorilor Clarise din Roman, la doar câteva zile după ce comunitatea a sărbătorit jubileul celor 25 de ani de profesiune de viaţă consacrată a sorei Maria Tereza Bogliş a Duhului Sfânt.
La ora 10.30, a început Sfânta Liturghie solemnă prezidată de Excelenţa Sa Petru Sescu, episcop auxiliar de Iaşi, alături de care au fost pr. Ionel-Emilian Dumea, vicar provincial, pr. Alexandru Olaru, asistent provincial al Surorilor Clarise, pr. Sebastian Bilboc, decan de Roman, pr. Fabian Iacob, paroh de Luizi-Călugăra, şi alţi preoţi de la Institutul Teologic Franciscan din Roman şi din împrejurimi, dar şi persoane consacrate.
La această frumoasă celebrare s-au alăturat cu emoţie, de asemenea, membrii familiei şi mulţi prieteni ai sorei Maria Ecaterina, un grup venit din satul ei natal, Luizi-Călugăra, îmbrăcaţi în haine naţionale, precum şi alţi credincioşi care au dorit să se roage împreună şi să mulţumească Domnului pentru acest mare dar.
Imnul care a însoţit procesiunea de la intrare ilustra deja realitatea spirituală ce urma să aibă loc. Cuvintele lui Cristos sunau astfel: "Vino, mireasa mea, aşeză-te la dreapta mea!", în timp ce sora Maria Ecaterina înainta spre altar cu lampa aprinsă în mână, pentru a răspunde chemării Domnului şi a se consacra lui pentru totdeauna prin voturile de castitate, sărăcie şi ascultare.
În predica sa, Preasfinţitul Petru Sescu a subliniat cum, de-a lungul vieţii sale, sora Ecaterina a fost atentă să discearnă chemarea Domnului în mod gradual, dar şi dispusă să ia decizii hotărâte pentru a fi tot mai fidelă inspiraţiilor sale. Această disponibilitate sufletească a ajutat-o să se asemene cu cea avute de Fecioara Maria la Buna-Vestire, care nu s-a dat înapoi de la planul de mântuire al lui Dumnezeu în ciuda misterului ce îl învăluia. Deşi a fost un moment de bucurie, Evanghelia se încheie prin cuvintele "şi îngerul a plecat de la ea", ceea ce ilustrează faptul că experienţele spirituale extraordinare sunt momente deseori scurte, pasagere, însă viaţă obişnuită de fiecare zi este locul în care noi dăm dovadă de adeziunea noastră la Cristos şi punem în practică poruncile şi învăţăturile sale, în ciuda dificultăţilor ce se ivesc.
Preasfinţitul a lăudat, apoi, frumoasa rugăciune a Rozariului, care pe data de 7 octombrie este amintită într-un mod cu totul special, deoarece marchează un moment istoric, câştigarea bătăliei de la Lepanto, atunci când o flotă a Ligii Sfinte a învins definitiv armata otomană, iar Papa Pius al V-lea a atribuit această victorie intervenţiei Mamei lui Dumnezeu şi protecţiei sale. În acelaşi mod, şi în viaţa noastră Sfântul Rozariu trebuie folosit ca o armă pentru a lupta împotriva celui rău şi a dobândi virtuţile ce au strălucit în misterele vieţii lui Cristos.
Un alt moment deosebit al celebrării a fost intonarea Litaniei tuturor sfinţilor în timp ce sora Ecaterina era prosternată la pământ pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu prin mijlocirea lor, urmată de profesarea voturilor călugăreşti în mâinile sorei Maria Tereza Bogliş a Duhului Sfânt, responsabila acestei comunităţi, şi de salutul fratern din partea tuturor surorilor care au marcat în acest mod primirea ei pentru totdeauna în sânul comunităţii şi al Ordinului Clariselor.
La finalul celebrării, pr. Alexandru Olaru a dat citire unei speciale binecuvântări din partea Papei Francisc, acordate sorei Maria Ecaterina, familiei sale şi întregii comunităţi călugăreşti. Un gest emoţionant, de asemenea, a fost făcut de mama ei înaintată în vârstă, atunci când i-a înmânat buchetul de flori şi a îmbrăţişat-o în semn de preţuire şi de oferire lui Dumnezeu. Preasfinţitul Petru Sescu a dorit astfel să sublinieze mărturia de viaţă creştină pe care această mamă a demonstrat-o de-a lungul vieţii sale prin faptul că şase copii din cei nouă ai familiei sale i-a oferit Bisericii, iar Dumnezeu i-a chemat la viaţa consacrată prin diferite carisme, devenind o adevărată binecuvântare pentru Biserică.
Îi dorim sorei Maria Ecaterina Boaşă a Voinţei Divine ca în simplitatea vieţii de sărăcie şi contemplaţie să se unească din ce în ce mai mult cu Cristos, mirele său divin, şi să poarte în rugăciune nevoile spirituale ale noastre şi ale lumi întregi.
Iulia Fârte
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 7 octombrie: Roman: Profesiunea solemnă a sorei Maria Ecaterina a Voinţei Divine
