O soră româncă îşi oferă viaţa pentru sfinţirea preoţilor
Joi, 8 septembrie 2022, în sărbătoarea Naşterea Sfintei Fecioare Maria, o soră originară din Galaţi, pe nume Maria Antoneta Dior, a depus voturile perpetue în cadrul Congregaţiei "Surorile Oblate ale Inimii Preasfinte a lui Isus". Celebrarea s-a desfăşurat la Roma în Casa Generală în prezenţa Superioarei Generale, a celorlalte surori din congregaţie, a rudelor şi a prietenilor. La 18 septembrie, episcopul Giuseppe Giuliani a celebrat Sfânta Liturghie în catedrala din Troia ca mulţumire pentru acest eveniment.
Primele semne ale chemării la viaţa consacrată au fost pe la vârsta de şapte ani. Sora Maria recunoaşte că persoanele consacrate din Parohia Galaţi au fost primele care au semănat în ea sămânţa vocaţiei de a-l urma pe Cristos.
Pe la vârsta de 14 ani simte din nou chemarea lui Cristos, dar de data aceasta într-un mod mai profund, totuşi renunţă de a o asculta fiind descurajată de un membru din familie.
Un an mai târziu se îndrăgosteşte de un băiat cu care se gândea să aibă un viitor împreună. Urmează o criză de credinţă care o îndepărtează de Biserică.
În această stare merge să o ajute pe mama ei care lucra în Italia la Troia şi începe să lucreze şi ea ca badantă (îngrijitoare). Îl regăseşte din nou pe Cristos după ce intră în catedrala din Troia şi contemplă crucifixul în faţa căruia mama ei se ruga intens. În această biserică îl întâlneşte pe părintele Luciano Verrilli care o ajută să-l descopere uşor-uşor pe Cristos.
Ca badantă îl descoperă pe Cristos suferind în cei bolnavi. A mai lucrat apoi ca voluntar în întreţinerea curăţeniei în catedrală şi în alte case. Toate aceste experienţe au ajutat-o să crească şi să se maturizeze.
După ce a împlinit 18 ani a răspuns chemării sale cu toată libertatea, cu toată maturitatea, recunoscând că până în acel moment purta o luptă continuă, nedorind să accepte voinţa lui Dumnezeu.
Fiind alături de o bătrână pe care o îngrijea şi la a cărei moarte a asistat, a descoperit cât de mult timp a pierdut fiind departe de Dumnezeu şi cât de dureros este pentru suflet să trăiască fără el şi şi-a dat seama că fiecare moment al vieţii este preţios doar împreună cu el şi nimic nu poate fi fără el.
Părintele Paolo Paolella, parohul catedralei, a ajutat-o cu dragoste paternă să răspundă definitiv la vocea Domnului care o chema să-l urmeze.
Le-a cunoscut pe surorile oblate prin intermediul unei nepoate de-a bătrânei de care se îngrijea. Pe când era în viaţă, bătrâna insista ca ea să meargă să le cunoască, dar fără niciun rezultat. Când a intrat în conventul surorilor oblate din Foggia a simţit ca şi cum Domnul o aştepta cu braţele deschise, dintotdeauna. Nu cunoştea nimic despre viaţa consacrată, nici despre carisma acestei congregaţii, dar atunci când le-a cunoscut a simţit că este chemată să trăiască conform acestei carisme: să-şi ofere viaţa ca reparare şi spre sfinţirea preoţilor diecezani. Această carismă i-a fost confirmată ulterior şi de formarea creştină primită în familie atunci când era mică şi când se ruga alături de mama ei pentru preoţi şi pentru sfinţirea lor.
La Liturghia de mulţumire din catedrala din Troia, sora Maria Antoneta i-a mulţumit Domnului în faţa crucifixului miraculos, pentru că aici s-a dezvoltat vocaţia sa şi aici a găsit puterea şi lumina necesară să accepte voinţa Domnului.
Când se îngrijea de acea bătrână se gândea la cuvintele lui Isus: "Tot ceea ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut" (Mt 25,40). "În faţa acestei suferinţe am înţeles că misiunea mea în Biserică este aceea de a mă îngriji de persoanele bolnave, deoarece în suferinţa lor este Domnul care mă cheamă la convertire şi la iubirea aproapelui, deoarece doar prin suferinţă se ajunge la înviere", afirmă sora Maria Antoneta.
La finalul mărturiei sale vocaţionale, sora le transmite un mesaj tinerilor diecezei noastre: "Tineri, să nu vă fie teamă de Isus, să nu vă fie teamă de a vă consuma din iubire pentru Domnul. El visează pentru voi lucruri mari şi va umple viaţa voastră de bucurie şi frumuseţe pentru Biserică şi pentru lume. Să nu vă fie teamă! Mai devreme sau mai târziu Domnul vă va cuceri".
Pr. Alexandru Percu,
directorul Oficiului pentru Vocaţii
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 8 septembrie: O soră româncă îşi oferă viaţa pentru sfinţirea preoţilor
* * *
