Pr. Mihai Roca vorbeşte despre reuniunea de studiu "Mobilitatea umană. Provocările de astăzi", organizată de Oficiul Diecezan pentru Pastoraţia Migranţilor care s-a încheiat duminică, 24 februarie 2008, la Palestrina, lângă Roma.
Emigranţii români din Italia încep să reflecteze la destinul lor într-o societate diferită. Coordonatorii reuniunii de studiu "Mobilitatea umană. Provocările de astăzi" au fost pr. Mihai Roca, din Dieceza de Iaşi, alături de pr. Gabriel Marius Căliman, OFMConv., ambii preoţi studenţi pentru cursuri de specializare la Roma, dar implicaţi şi în pastoraţia românilor migranţi catolici din Dieceza de Palestrina. Relatorii au evidenţiat dificultăţile şi oportunităţile pe care le întâmpină migranţii români, în general, căutând să scoată în relief elementul specific al comunităţilor de migranţi catolici. Au intervenit, printre alţii, persoane consacrate române şi italiene, alături de pr. Isidor Iacovici, capelanul comunităţii migranţilor catolici din Roma. Manifestarea, care s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, s-a încheiat cu celebrarea sfintei Liturghii prezidată de episcopul de Palestrina, PS Domenico Sigalini, urmată de o agapă fraternă.
Solicitat de redacţia Radio Vatican, pr. Mihai Roca a prezentat obiectivele reuniunii:
• Privind programul iniţiativei, se observă că manifestarea în primele două zile s-a desfăşurat între orele 19.00-21.00, un timp mai puţin obişnuit pentru o reuniune de studiu. De ce? Răspunde pr. Mihai Roca:
Într-adevăr, neobişnuit pentru primele două întâlniri care s-au desfăşurat la ora 19.00, aceasta pentru că majoritatea participanţilor, adică a românilor catolici din Dieceza de Palestrina, au un orar destul de lung de lucru iar majoritatea lucrează la Roma şi se întorc destul de târziu acasă.
• Ce obiective şi-a propus reuniunea de studiu despre mobilitatea umană?
Am voit mai întâi să vedem care sunt problemele cu care noi ne confruntăm zi de zi în calitate de migranţi, aici, aproape de Roma, în spaţiul Diecezei de Palestrina. Am încercat să vedem care sunt problemele pastorale ale comunităţii. Episcopul de Palestrina a voit să ne transmită mesajul său de păstor accentuând într-un mod deosebit mesajul pe care tinerii migranţi pot să îl aducă şi aportul lor pentru comunitatea locală italiană. Mai exact această colaborare prin manifestări de credinţă, rugăciune, cateheză, participări la activităţi diecezane, sau la trăirea sacramentelor, participarea la sfânta Liturghie. În cuvântul pe care ni l-a adresat a accentuat rolul pe care îl avem în cadrul comunităţii. Suntem o minoritate, dar cu modul de a trăi credinţa, de a participa la activităţile pastorale, liturgice, la cateheze putem să exprimăm modul nostru de a fi al românilor. În grija episcopului faţă de comunitatea românească locală din Dieceza de Palestrina am transferat locul comunităţii unde se celebra sfânta Liturghie şi catehezele la Valvarino. Aici avem posibilitatea de a ne exprima credinţa într-un mod mult mai autentic şi natural. Sunt trei săli de cateheze care s-au pus la dispoziţie pentru diferite activităţi; este o capelă unde putem să celebrăm sfânta Liturghie, nu numai la ora stabilită în program, ci chiar şi în afara acestui program, fie dimineaţa fie seara, adică o mai mare libertate în contextul în care românii au fost văzuţi în diferite chipuri şi mediatizaţi de mijloacele de comunicare într-un fel destul de negativ. Episcopul a voit să ne ofere posibilitatea de a ne exprima mai mult în modul nostru autentic românesc.
• Ce mesaj transmite această reuniune comunităţii de imigranţi români, în general?
Este un moment îmbucurător pentru comunitatea locală de Palestrina. Episcopul şi-a manifestat această încredere în noi invitându-ne să participăm la viaţa Bisericii, să ne trăim credinţa fără teamă, în comunităţi, acolo unde fiecare trăieşte; ceea ce este o cinste şi o obligaţie pentru fiecare român care trăieşte în acest spaţiu al Diecezei de Palestrina, în jurul Romei. În partea finală a acestor întâlniri am încercat să creionăm un chip al migrantului. Migrantul, dezrădăcinându-se din locul său, dintre cei pe care i-a cunoscut şi încercând acum să-şi pună rădăcini în altă parte trăieşte o situaţie particulară. Printre punctele de vedere care au fost exprimate în cadrul întâlnirilor ar putea fi evidenţiat şi acesta: suntem români şi trăim printre italieni şi alţi migranţi. Unii ar voi să fim italieni, dar acest lucru nu este posibil. Avem o identitate şi va trebui să o păstrăm. Avem o credinţă cu specificul ei pe care trebuie să o cultivăm şi să o transmitem mai departe cu responsabilitate. Acest lucru nu înseamnă să ne închidem în faţa procesului de integrare, ci apare ca o datorie, o vocaţie şi o obligaţie din partea noastră să păstrăm această identitate românească pe care va trebui să o punem într-un dialog continuu cu această cultură italiană în care ne aflăm. O integrare reuşită are nevoie de o identitate stabilă. Şi, pe de altă parte, o identitate nu poate să fie sigură fără o deschidere şi un dialog profund cu valorile culturii înconjurătoare. Închei cu o reflecţie de la reuniunea de studiu în care s-a spus: "În Biserică toţi suntem fraţi şi nimeni nu poate să se simtă străin atunci când este înconjurat de fraţi".
* *
Prezenţa românilor în Italia, potrivit raportului Caritas-Migrantes, reprezintă circa 15,1% din populaţia străină din Peninsulă: mai precis, 556.000 din 3.690.000 de imigranţi. Datele au fost confirmate de responsabilul Dosarului Statistic, Antonio Ricci, şi prezentate la reuniunea de studiu "Imigranţi şi legalitate: cazul controversat al României". Cu toate acestea, a afirmat Ricci, cifrele de mai sus rămân imprecise pentru că trebuie ţinut cont şi de românii născuţi în Italia şi de cei care au sosit în 2007. În raportul statistic, Ricci a evidenţiat că nu toţi românii sunt romi, care în Italia sunt circa 50.000, adică mai puţin de 10% din întreaga populaţie română imigrantă şi circa o treime din întreaga populaţie rom, care însumează circa 150.000 de prezenţe. Potrivit datelor difuzate, regiunea cu cea mai mare concentrare de români în Italia este Lazio, cu 24,8%, urmată de Piemont şi Lombardia. A reieşit totodată că românii care au ales soluţia emigrării sunt în cea mai mare parte tineri cu un bun nivel de formare.
Radio Vatican (25 februarie 2008)
