Răspunzând la invitaţia părintelui paroh, Isidor Iacovici, într-o atmosferă de bucurie şi în comuniune cu întreaga Biserică, duminică, 1 februarie 2015, am sărbătorit şi noi, la Roma, în comunitatea română de la "San Vitale", Ziua Mondială a Vieţii Consacrate.
A fost pentru noi toţi, creştini, preoţi, persoane consacrate, o ocazie privilegiată pentru a-i aduce lauda şi mulţumirea noastră lui Dumnezeu pentru darul vieţii consacrate în Biserică şi omenirea întreagă, pentru tot ceea ce persoanele consacrate, femei şi bărbaţi, în diferitele colţuri ale pământului şi în nenumărate periferii existenţiale, sunt şi fac pentru a duce surâsul şi îmbrăţişarea lui Dumnezeu omului de astăzi, în mod deosebit celui care trăieşte situaţii dificile, de marginalizare, celui sărac, lipsit de demnitate şi fără voce în societatea.
Am făcut-o mai întâi printr-un moment de adoraţie, pregătit şi animat de persoanele consacrate prezente la Roma, şi mai apoi aducând jertfa sfintei Liturghii, prezidată de pr. Marius-Petru Bîlha, franciscan conventual. La predică, pr. Claudiu Eva, din congregaţia misionarilor verbiţi, la lumina cuvântului proclamat şi pornind de la logoul acestui an dedicat de papa Francisc vieţii consacrate, a scos în relief importanţa vieţii consacrate chemată să fie în societatea de astăzi profeţie şi speranţă, trăind şi mărturisind Evanghelia cu bucurie şi pasiune. După sfânta Liturghie am întregit sărbătoarea, făcând să se bucure şi trupul printr-un moment de agapă frăţească.
Mulţumim tuturor celor care au făcut posibilă această sărbătoare şi tuturor credincioşilor comunităţii pentru stima şi preţuirea lor, dar în mod deosebit pentru rugăciunea înălţată la Domnul ca să fim fideli chemării primite. Sfântul părinte papa Francisc cu insistenţă ne invită "să trezim lumea", trăindu-ne chemarea de a fi profeţi cu curaj, luminând viitorul cu exemplul unei vieţi dăruite fără rezerve şi în acelaşi timp acceptând şi trăind în credinţă şi cu speranţă slăbiciunile proprii şi încercările vremii.
Pentru a trăi astfel avem nevoie noi înşine de un bun ceas deşteptător, încărcându-ne bateriile zilnic printr-o viaţă de rugăciune intensă şi sintonizându-ne ritmul vieţii la tic-tac-ul cuvântului şi la strigătul celui sărac. Numai aşa ne vom menţine conştiinţa trează şi ne vom trăi dăruirea cu coerenţă, autenticitate şi pasiune. Iubiţi cititori, rugaţi-vă pentru noi! Avem nevoie de rugăciunea voastră! Împreună, trăindu-ne fiecare chemarea proprie cu bucurie şi determinare, vom face ca lumea să fie mai frumoasă, reîmprospătată şi reînsufleţită de parfumul bun al lui Cristos.
Fr. Marius-Petru Bîlha, OFMConv.
