La Palatul San Calisto din Roma are loc în perioada 29-30 aprilie 2009 reuniunea europeană pe tema "Pastoraţia turismului astăzi, la 40 de ani de la documentul director Peregrinans in terra". La întâlnirea promovată de Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor participă din România pr. Iosif Dorcu, paroh şi decan de Iaşi, delegat din partea PS Petru Gherghel, iar din Republica Moldova PS Anton Coşa, episcop de Chişinău.
Întâlnirea se deschide cu salutul arhiepiscopului Antonio Maria Vegliò, preşedinte al departamentului promotor, urmat de raportul arhiepiscopului Agostino Marchetto, secretarul Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor.
Intervievat de redacţia centrală Radio Vatican, arhiepiscopul Marchetto precizează obiectivele actualei reuniuni:
"Această întâlnire are scopul principal de a reuni episcopii promotori şi directorii naţionali ai pastoraţiei turismului în Europa pentru a analiza împreună cu unii experţi şi reprezentanţi din alte continente, situaţia actuală a turismului în Europa şi pentru a studia un răspuns pastoral cât mai actualizat din partea Bisericii. Pentru a da mai mare pondere evenimentului, s-a voit să se celebreze tocmai la 30 aprilie, marcând astfel 40 de ani de la primul îndreptar în materie, intitulat Peregrinans in terra, publicat în 1969. Folosim ocazia şi pentru a prezenta o publicaţie îngrijită de departamentul nostru relativ la magisterul pontifical şi la documentele Sfântului Scaun despre pastoraţia turismului - din 1952 până azi, care va fi pus pe un CD. La reuniune participă reprezentanţi din 21 de ţări europene, circa 40 de persoane care vor lărgi şi aprofunda analiza, studiul şi perspectiva temei".
• La 40 de ani de la documentul director Peregrinans in terra şi la opt ani de la documentul "Orientări pentru pastoraţia turismului", elaborat de Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor, care sunt noutăţile substanţiale pe care le prezintă fenomenul turismului în bătrânul continent?
"Europa a fost întotdeauna un bazin de utilizatori care a atras un mai mare număr de turişti internaţionali. Anul trecut acest continent a primit 488 de milioane de turişti internaţionali, dintr-un total de 924 de milioane la nivel mondial. Dar criza economică şi financiară la nivel global se reflectă acum şi în acest sector cu o creştere mai moderată, dar solidă şi dorim, responsabilă. Cum afirmă dr. Frangialli, fost secretar general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, acest fenomen trebuie să facă faţă în prezent la numeroase provocări, între care cele privind siguranţa, alegerea destinaţiilor, tutelarea ambientului, şi în vederea unei dezvoltări necesare care să fie posibil de susţinut. Introducerea de noi tehnologii de gestiune, informaţii şi comunicare este de asemenea importantă".
• Care sunt astăzi în Europa provocările pentru Biserică în pastoraţia turismului?
"Biserica cu pastoraţia ei specifică în acest sector trebuie să caute să fie tot mai prezentă pastoral, chiar dacă acest lucru pare de la sine înţeles, şi să colaboreze cu instituţiile civile pentru a oferi vizitatorilor o primire de calitate, pe lângă cea spirituală, atentă mai mult la aspectele sociale şi etice şi în acelaşi timp respectuoasă faţă de mediul înconjurător. O atenţie mai deosebită ar trebui să fie acordată în special turismului aşa-zis religios, adică având destinaţii îndrăgite de tradiţia bisericească, cum pot fi edificii de cult, muzee diecezane, picturi şi obiecte sacre, pentru ca să fie respectat sensul originar al locului şi al lucrurilor. Ne revine nouă, apoi, să studiem cum să formăm mai bine şi să susţinem turiştii noştri creştini, încât mereu şi oriunde să se comporte în mod coerent cu propria credinţă şi să respecte persoanele pe care le întâlnesc, culturile şi religiile, fără a pierde identitatea creştină".
• Ce credeţi că aşteaptă organizaţiile civile de la Biserică în domeniul turismului?
"Organizaţiile civile recunosc Bisericii, în general, un rol important în a orienta credincioşii spre comportamente etice, respectuoase, în domeniul turismului, din partea celui care primeşte şi a celui care este primit. Turismul trebuie să fie văzut ca oportunitate, instrument de dialog apt să favorizeze înţelegerea între popoare şi să amelioreze convieţuirea în unica familie umană.
Desigur, este valorizat Codul Mondial de Etică a Turismului, ştiind bine că vizitele turistice pot să se traducă într-o formă de degenerare a turismului în care totul ar fi în slujba profitului, cu mari pagube, de exemplu, pentru locuitorii locului vizitat, până la forme mai grave de exploatare sexuală în care sunt implicaţi minori şi femei. De deplâns este şi folosirea improprie a resurselor, precum bunul preţios al apei sau comercializarea tradiţiilor. Biserica prin acţiunea ei pastorală specifică poate oferi noilor orientări ce se manifestă în societate mesajul peren, vechi şi mereu nou al evangheliei, în convingerea că turismul este un timp ce poate fi ocazie prielnică de mântuire. Actuala reuniune vrea să indice o orientare concretă pentru pastoraţia specifică a mobilităţii umane în sectorul turismului".
După Radio Vatican
