Ca în fiecare an, sub călăuzirea Duhului Sfânt şi anul acesta, în satul Pustiana au fost celebrate sărbătorile pascale, cu inimă deschisă mergând în tandem cu Isus, pas la pas cu el pe drumul durerii şi al pătimirii sale, dar într-un final şi la mormântul gol.
Fiind în sintonie cu întreaga Biserică, credincioşii comunităţii din Pustiana în frunte cu păstorii lor, părintele paroh Anton Diacu şi părintele vicar Corneliu Cucuteanu au început celebrarea misterului pascal în Joia Sfântă la Sfânta Liturghie a Cinei Domnului, care deschide şi Triduumul Pascal. La această Sfântă Liturghie, Biserica pune accent pe ultima Cină pe care Domnul Isus Cristos a avut-o cu ucenicii săi, înainte de pătimirile sale, Cină la care a instituit două mari sacramente: Sfânta Euharistie şi Sfânta Preoţie. La predica din cadrul acestei Sfinte Liturghii, părintele vicar Corneliu Cucuteanu sublinia importanţa sacramentului Sfintei Euharistii, dând un exemplu din viaţa sfintei Tereza de Calcutta, care spunea: "Eu mă împărtăşesc de două ori pe zi: prima dată la Sfânta Liturghie, a doua oară când ies pe străzile Calcuttei să am grijă de cei nevoiaşi". La finalul Sfintei Liturghii, Sfânta Euharistie a fost mutată într-un altar lateral special amenajat, credincioşii având posibilitatea de a sta în rugăciune împreună cu Isus care îşi începe agonia, în Grădina Măslinilor.
În Vinerea Sfântă, Biserica nu celebrează Sfânta Liturghie, pe altar nu se află nimic, nici faţă de altar, nici lumânări, nici sfeşnice, nici crucifix. La ora 15:00, comunitatea s-a adunat în biserică pentru rugăciunea Căii Sfintei Cruci. În această zi este celebrată pătimirea şi moartea Domnului nostru Isus Cristos şi dezvelită şi adorată Crucea Domnului nostru Isus Cristos. În omilia ţinută la această celebrare, părintele vicar Corneliu a accentuat rolul Sfintei Cruci în viaţa fiecărui creştin, crucea fiind instrumentul prin care am fost mântuiţi.
Sâmbăta Sfântă este caracterizată de vegherea Bisericii la mormântul Mântuitorului, meditând la pătimirile şi moartea Domnului Isus Cristos, precum şi coborârea lui în Iad pentru a-i scoate pe cei care aşteptau acolo, de la Adam încoace. În seara Sâmbetei Sfinte s-a celebrat Vigilia Pascală şi Sfânta Liturghie din Noaptea Învierii Domnului Isus Cristos din morţi. După binecuvântarea focului şi aprinderea lumânării pascale, s-a cântat lauda acestei lumânări, cântare denumită, Preconiul Pascal. Lumânarea pascală este semnificaţia acelui nor de foc, care în Vechiul Testament i-a condus pe Moise şi poporul ales prin pustiu şi i-a scăpat de cruzimea faraonului. A urmat proclamarea lecturilor în care este descrisă istoria mântuirii, apoi momentul care aduce emoţii fiecărui creştin şi anume intonarea imnului Gloria şi aprinderea tuturor luminilor din biserică. La cuvântul de învăţătură ţinut la această Sfântă Liturghie, părintele paroh Anton Diacu, după ce a salutat comunitatea de trei ori cu salutul "Cristos a înviat!", a început prin expunerea faptului că această sărbătoare ne ajută să ne pregătim şi pentru momentul împlinirii vieţii noastre creştine şi anume viaţa veşnică. Apoi a subliniat faptul că de cele mai multe ori accentul nu cade pe Învierea lui Cristos, care este esenţa, atât a sărbătorilor pascale, cât şi a întregii vieţi creştine, ci noi punem accent pe pregătirea lucrurilor lumeşti, pe mesele îmbelşugate, pe grija pe care o avem faţă de trup, dar nu şi de suflet. Isus este cu noi mereu: atât în problemele, cât şi în bucuriile noastre. Noi, ca şi creştini trebuie să dăm mărturie prin vorbe şi fapte de credinţa noastră în cel înviat.
După Sfânta Liturghie, în care a avut loc şi binecuvântarea apei dar şi reînnoirea făgăduinţelor de la Botez, credincioşii şi-au mărturisit credinţa în înviere printr-o procesiune împodobită de cântece pascale, până la cimitir unde s-au rugat pentru toţi cei răposaţi.
În Duminica Paştelui, deja de dimineaţă, în drum spre biserică pentru participarea la Sfânta Liturghie, toţi se salutau voioşi cu salutul pascal "Cristos a înviat!". La predica de la această Sfântă Liturghie, părintele vicar Corneliu a evidenţiat victoria lui Cristos asupra diavolului, victoria prin înviere, dar şi că noi creştinii trebuie mereu să alegem ai cui suntem.
Cristos cel înviat din morţi nu mai moare, moartea nu mai are nicio putere asupra lui. (Rom 6,9)
Cristos a înviat! Aleluia!
Mai multe imagini puteţi vedea pe pagina de facebook a Parohiei Pustiana.
Laurenţiu-Daniel Timaru,
seminarist la ITRC Iaşi
