Invocarea milostivirii lui Dumnezeu a fost promotorul organizării unei după-amiezi de rugăciune în localitatea Poiana Micului, în ziua de 20 martie 2015, în Postul Mare. În pitorescul ţinut al Bucovinei, biserica închinată sfântului Ioan Paul al II-lea şi inimoşii enoriaşi, coordonaţi de părintele paroh Gabriel Bucur, au fost gazdele unui grup de credincioşi aparţinând mai multor parohii şi grupuri din Dieceza de Iaşi: Iaşi, Butea, Gherăeşti, Paşcani.

Programul a început la ora 15.00 cu expunerea şi adorarea lui Isus în sfântul sacrament şi a continuat cu intonarea Coroniţei Divinei Îndurări, cu o meditaţie despre milostivirea divină prezentată de părintele Iosif Iacob şi cu recitarea sfântului Rozariu.

Devoţiunea Căii sfintei cruci de la ora 17.00 a fost prilej de meditare a pătimirii lui Isus, cu ajutorul unor scurte pasaje din viaţa sfântului Ioan Paul al II-lea.

Pe tot parcursul acestor celebrări au fost ocazii de întâlnire cu milostivirea lui Dumnezeu în sacramental spovezii.

La ora 18.00, sfânta Liturghie i-a reunit în jurul altarului, pentru a celebra jertfa euharistică a lui Isus, pe toţi credincioşii şi păstorii care i-au însoţit.

Dumnezeu are modul său specific de a se adresa fiecărui suflet în parte şi, prin urmare, fiecare a trăit aceste momente de rugăciune într-un mod particular, aşa cum reflectă şi impresiile împărtăşite de unii dintre participanţi:

"Postul Mare, mai mult decât un timp al eforturilor şi al sacrificiilor în vederea convertirii personale, este un timp al deschiderii inimii spre a ne lăsa întâlniţi şi pătrunşi de iubirea milostivă a lui Dumnezeu. Aceasta a fost şi intenţia acestei jumătăţi de zi petrecută în linişte, adoraţie, meditaţie şi rugăciune, în biserica dintre coline din Poiana Micului, biserică închinată sfântului Ioan Paul al II-lea. Părăsind pentru doar câteva ore mediul nostru obişnuit de viaţă, am trăit un moment special în care, prin mijlocirea celor doi sfinţi polonezi şi împreună cu ei, am invocat asupra noastră, asupra comunităţilor din care provenim şi asupra celor care s-au încredinţat rugăciunii noastre binecuvântarea harului ceresc. Ne-am rugat să putem întâlni cu adevărat privirea delicată şi pătrunzătoare a celui care, pentru ca noi să avem viaţă, s-a lăsat pironit pe cruce şi ne aminteşte că şi astăzi continuă să fie prezent şi să sufere în membrele slabe, fragede şi abandonate, de aproape sau de departe, în multe locuri ale acestei planete, în fiecare mădular al Bisericii sale" (Pr. Iosif Iacob).

"Când am primit invitaţia de la pr. Iosif Iacob de a merge împreună în Bucovina să adorăm divina milostivire în biserica dedicată sfântului Ioan Paul al II-lea din Poiana Micului, cu emoţie am spus «Da». Eu sunt legată de papa Ioan Paul al II-lea, om al lui Dumnezeu: casa noastră pentru bolnavi şi bătrâni este dedicată sfântului Ioan Paul al II-lea, iar capela din casă este dedicată divinei milostiviri. În acest sătuc de munte a fost minunat, am fost primiţi de părintele paroh Gabriel cu sentimente paterne. În biserica atât de frumoasă ne-am putut ruga cu devoţiune şi sentimente de laudă şi mulţumire pentru întreaga Biserică, în mod particular pentru Dieceza de Iaşi. Am aflat de la părintele paroh Gabriel despre «intervenţiile miraculoase» în construcţia şi sfinţirea bisericii. Disponibilitatea credincioşilor ne-a făcut să ne simţim acasă. Oricât de mici suntem, oricât de slabi, Euharistia şi rugăciunea ne ţine uniţi" (Sr. Elisabetta Barolo, Misionară a Patimii lui Isus).

"Mulţumesc lui Dumnezeu şi organizatorilor pentru darul pelerinajului la Poiana Micului. Pentru mine a fost un prilej binecuvântat de reîntâlnire gratuită a milostivirii divine prin momentele de rugăciune în faţa preasfântului sacrament. Recitarea sfântului Rozariu, sacramentul Reconcilierii, cuvintele de învăţătura ţinute de preoţii care ne-au însoţit mi-au reaprins speranţa şi au reactualizat în mine sentimentul de fiică între fii. Am simţit mâna Domnului şi prin bucuria care ne-a umplut tuturor inimile pe întreg parcursul călătoriei, prin ospitalitatea cu care ne-a primit părintele paroh şi comunitatea gazdă, prin cântecele înălţate în numele său şi prin deschiderea fiecărei persoane întâlnite. M-am întors acasă reanimată de harul Domnului şi cu dorinţa de a participa cât mai des la astfel de momente de întărire sufletească" (Daniela).

"O astfel de iniţiativă stimulează grupuri venite din alte regiuni, dar şi comunitatea locală, prin crearea unei comuniuni mai puternice şi dând un impuls în trăirea vieţii de credinţă. A fost o ocazie de întâlnire a persoanelor de diferite categorii de vârstă, cu diferite ocupaţii. Invocarea iubirii milostive a lui Dumnezeu invită la convertire-exerciţiu care, prin excelenţă în perioada Postului Mare, poate fi replicat în comunităţi. Cadrul natural ne-a introdus şi mai mult în ambientul drumului crucii străbătut de Cristos, meditat în această biserică de munte". (Pr. Egidiu Condac)

"Ieşirea la Poiana Micului a fost un prilej de a răspunde la chemarea lui Isus: «Veniţi într-un loc retras şi vă odihniţi puţin» (Mc 6,31). Acolo, în biserică, începând cu ora morţii lui Cristos pe cruce, în faţa Soarelui divin expus spre adorare, am simţit lumina şi căldura tandreţei milostivirii divine. Dumnezeu mi-a atins sufletul cu harul păcii şi al bucuriei, şi l-a mângâiat prin cuvântul de învăţătură care a subliniat importanţa milostivirii divine şi ideea că ea se învaţă. Bucuria de a fi împreună, în prezenţa inimii euharistice a lui Isus, uniţi în rugăciune şi adoraţie, în diversitatea comunităţilor de apartenenţă (Iaşi, Butea, Paşcani, Poiana Micului) a constituit o ocazie de a creşte în credinţă şi iubire. A fost, de asemenea, şi un dar de a experimenta frumuseţea şi bogăţia fraternităţii ecleziale şi un imbold de a continua urcuşul pe drumul milostivirii lui Dumnezeu. Domnul să răsplătească ospitalitatea delicată şi generoasă a pr. Gabriel Bucur, a enoriaşilor săi, a efortului pr. Iosif Iacob (organizatorul şi susţinătorul grupului din Iaşi) şi a pr. Egidiu Condac (însoţitorul nostru). Maica Milostivirii să deschidă tuturor uşa milostivirii divine pentru a pregusta ceva din bucuria şi fericirea cerească" (Sr. Iosefina Rediu, CIN).

"Am aşteptat cu multă fervoare această zi deosebită la care am voit să particip şi eu, din tot sufletul. A fost minunat şi chiar voiam să ajung şi eu la această biserică unică din lume care are ca patron pe sfântul Ioan Paul al II-lea. A fost o după amiază binecuvântată, în care am gustat din plin din toate harurile pe care Dumnezeu le-a revărsat peste noi, pelerinii, care am venit cu atâta drag, cu mult sacrificiu. Ne-am rugat din toata inima la Isus milostiv pentru familiile noastre, pentru preoţi, peroane consacrate şi pentru toată lumea. Am avut posibilitatea ca fiecare să facă o spovadă bună, fiind, pentru aceasta, mai mulţi preoţi la dispoziţia noastră. A fost ceva deosebit, ce nu se poate spune în cuvinte, dar pot spune că am fost chiar mai aproape de Isus. Aici m-am rugat, în mod deosebit, pentru copiii mei, ca Isus Milostiv să se îndure şi de ei şi, în prea marea sa îndurare, să le dea harul trebuincios pentru iertarea păcatelor, pentru credinţă, iar la sfârşit să se bucure de mântuirea sufletului" (Valeria Gălăţanu, Uniunea Mamelor Milostive, Gherăeşti).

"Milostivirea, am aflat din meditaţia prezentată, se află la temelia iertării; Dumnezeu o împarte tuturor, şi aceasta nu pentru că ar merita-o cineva, ci pentru că el este bun şi atotputernic. Este necesar, însă, ca milostivirea să fie cerută pentru ca, primită fiind, să poată fi oferită. Bucovina, ţinutul din nordul ţării noastre spre care ne-a îndreptat Domnul paşii în această zi de vineri din Postul Mare, avea, la începutul secolului trecut, graniţă comună cu Polonia, ţară unde s-au născut sfântul Ioan Paul al II-lea şi sfânta Faustina, căreia Isus i-a încredinţat mesajul milostivirii pentru lumea întreagă. Acum, acea fâşie de pământ aparţine unei ţări tulburată de conflicte armate. Intenţia papei Francisc de a proclama un «an al Milostivirii Divine» (2015-2016) reprezintă şi o chemare de a implora îndurarea lui Dumnezeu pentru iertare şi pace" (Celina).

"Aceste ore de rugăciune desfăşurate la Biserica din Poiana Micului au fost pline de o profundă spiritualitate şi de har în care am reuşit să intru în «căsuţa» sufletului meu şi să-l descopăr cu adevărat pe Dumnezeu cel milostiv. Cel mai bine m-am regăsit în adoraţia euharistică avându-l în faţă pe Isus în preasfântul sacrament fiind, mai exact, momentul în care am reuşit să pătrund în interiorul sufletului meu şi să mă rog cel mai bine. Fiind biserica închinată sfântului Ioan Paul al II-lea, am trăit clipe deosebite ascultând cuvintele sale şi diferitele momente din viaţa sa. El va fi totdeauna pentru mine un imbold care mă va îndrepta către Dumnezeu. Mă bucur din tot sufletul că am participat la acest moment de îmbogăţire sufletească, cunoscând astfel o comunitate nouă, cu oameni deosebiţi care ne-au primit cu braţele deschise dar şi cu plăcinte şi sarmale cu ciuperci" (Margareta Ferenţ).

Celina Romila

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 20 martie: Poiana Micului: La şcoala iubirii milostive