|
| © L'Osservatore Romano Vatican Media |
Dragi prieteni tineri,
Îmi face plăcere să vă salut pe toţi cei care participaţi la "Ankawa Youth Meeting" în Arhieparhia de Erbil. Aţi venit din diferite părţi ale Irakului pentru a vă aduna într-o atmosferă de credinţă şi comuniune şi mă rog ca aceasta să fie o ocazie pentru voi toţi de a creşte în prietenie cu Isus şi unii cu alţii. Tinereţea este o perioadă a vieţii marcată de dorinţa de a face lucruri măreţe şi de a schimba lumea. În acest sens, mă bucur să ştiu că tema aleasă pentru întâlnirea voastră din acest an este misiunea. Biserica are o misiune vitală de a sluji lumii împărtăşind lumina lui Cristos (cf. In 8,12) şi aducând bărbaţi şi femei în comuniune cu Dumnezeu. Voi împărtăşiţi această misiune şi mă aştept la voi să ajutaţi la modelarea Bisericii - şi a lumii - în anii următori. După cum am mai spus, tinerii nu sunt doar viitorul Bisericii, ci şi prezentul.
Nu este întotdeauna uşor să fii o lumină în lume (cf. Mt 5,13). Într-adevăr, în prezent, sunteţi chemaţi să radiaţi această lumină într-o situaţie care a fost adesea marcată de război şi instabilitate. Domnul a pus mare încredere în voi încredinţându-vă această misiune şi şi eu am mare încredere în voi toţi. Trebuie să fiţi lumina lui Cristos în mijlocul unui întuneric care, uneori, poate părea copleşitor. Nu vă temeţi! Şi nu credeţi că sunteţi singuri în această sarcină. Eu sunt cu voi; Biserica este cu voi. Puneţi-vă încrederea în Isus; ascultaţi-l în rugăciune şi prin îndrumarea celorlalţi şi permiteţi-i să vă conducă.
Lumina este esenţială pentru viaţă în mai multe moduri şi aş dori să menţionez trei care vă pot ajuta să vă călăuzească în această misiune. În primul rând, lumina este necesară pentru a vedea, ceea ce ne aminteşte de darul credinţei. Credinţa în Dumnezeu nu este un mecanism pentru a face faţă dificultăţilor vieţii. Mai degrabă, este recunoaşterea realităţii şi trăirea în adevăr, învăţând să vedem lumea, pe ceilalţi şi pe noi înşine aşa cum o vede Dumnezeu. Necesită un drum prin viaţă cu inimile şi ochii aţintiţi asupra adevăratei noastre patrii (cf. Evr 11,14), ştiind că Dumnezeu este cu noi, chiar dacă nu-l putem vedea. Modul în care trăieşti trebuie să mărturisească şi credinţa ta, pentru ca şi alţii să poată vedea în tine adevărul şi sensul pe care şi ei îl doresc şi astfel să poată împărtăşi aceeaşi lumină.
Al doilea aspect al luminii este că oferă căldură, care simbolizează iubirea. Pentru a fi lumină pentru lume, trebuie mai întâi să împărtăşim însăşi lumina şi viaţa lui Cristos. Pentru a participa la misiune, trebuie mai întâi să descoperim o relaţie vie cu Dumnezeu. Trebuie să-l cunoaştem. Deschizându-ne iubirii transformatoare a lui Dumnezeu, primim harul necesar pentru a-l urma pe Isus şi a îmbrăţişa viaţa pe care El ne cheamă să o ducem. De aceea este atât de important să petreceţi timp în fiecare zi în rugăciune şi să vă apropiaţi de Dumnezeu prin sacramente, în special Spovadă şi Euharistie. Întemeiaţi-vă inimile pe temelia solidă a iubirii lui Dumnezeu pentru voi; descoperiţi inima lui Cristos şi nu vă temeţi să vă construiţi viaţa pe El (cf. 1In 4,16). Făcând acest lucru, nu numai că veţi găsi împlinirea pe care o doriţi, dar veţi putea şi să împărtăşiţi căldura iubirii lui Dumnezeu şi puterea reconciliatoare a harului său cu cei din jurul vostru.
În cele din urmă, lumina este necesară pentru creştere şi viaţă nouă şi este o imagine a speranţei. Înrădăcinaţi în caritate, sunteţi chemaţi în mod special să fiţi făcători de pace, să-i uniţi pe cei din jurul vostru şi să insuflaţi în ceilalţi speranţa unui viitor marcat de o pace durabilă. Poate că nu veţi putea controla situaţia voastră sau provocările cu care vi se va cere să vă confruntaţi, dar puteţi oricând alege să permiteţi păcii lui Cristos să domnească în inimile voastre (cf. Col 3,15). Virtutea speranţei ne inspiră să privim spre cer. Aceasta nu înseamnă să uităm de lume, ci să avem încrederea de a împărtăşi cu ea pacea şi viaţa care vine de la Cristos, a cărui lumină luminează Noul Ierusalim (cf. Ap 21,23).
Dragi tineri, nu vă îndoiţi niciodată de bunătatea lui Dumnezeu şi nu vă temeţi de planul pe care Domnul îl are pentru fiecare dintre voi. Şi profetul Ieremia a trebuit să înfrunte momente dificile şi el mărturiseşte că planurile Domnului sunt "pentru binele vostru şi nu pentru rău, ca să vă dea un viitor cu nădejde" (Ier 29,11). Încredinţându-vă pe fiecare dintre voi ocrotirii şi călăuzirii materne a Mariei, Maica Bisericii, mă rog ca în aceste zile de reînnoire spirituală să descoperiţi în ea adevăratul exemplu al unei vieţi pe deplin dedicate harului lui Dumnezeu.
Să vă binecuvânteze Atotputernicul Dumnezeu, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh. Amin.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
