Papa Francisc: Discurs adresat participanţilor la Adunarea Generală a Operelor Misionare Pontificale (3 iunie 2023)
Eminenţă, Excelenţe,
Dragi directori naţionali ai Operelor Misionare Pontificale şi colaboratori ai Dicasterului pentru Evanghelizare,
Fraţilor şi surorilor, bună ziua!
Vă salut cu bucurie cu ocazia Adunării generale anuale a Operelor Misionare Pontificale. Salut pe cardinalul pro-prefect, pe arhiepiscopul preşedinte Emilio Nappa şi pe voi toţi, care lucraţi în slujba misiunii de evanghelizare a Bisericii.
În acest moment istoric, în timp ce ducem înainte procesul sinodal, este important de amintit că, prin natura sa, comunitatea creştină este misionară. De fapt, fiecare creştin l-a primit în dar pe Duhul Sfânt şi este trimis să continue lucrarea lui Isus, vestind tuturor bucuria evangheliei şi ducând mângâierea sa în diferitele situaţii ale istoriei noastre adesea rănite. Cel care se lasă atras de iubirea lui Cristos, devenind discipol al său, simte şi dorinţa de a duce tuturor milostivirea şi compasiunea care izvorăsc din Inima sa. Misionaritatea nu este un lucru natural. Desigur, noi căutăm comodităţile, mereu, ca totul să fie în ordine... A fost necesar să vină Duhul Sfânt pentru a face acea "dezordine" teribilă care a fost în dimineaţa de Rusalii, pentru că Duhul pentru a crea misionaritatea, pentru a crea viaţa Bisericii este creator al dezordinii, dar după aceea face armonia. Ambele lucruri sunt ale Duhului Sfânt.
Aş vrea să vă invit tocmai la contemplarea Inimii lui Isus a cărei solemnitate este în această lună iunie. Privind la inima sa milostivă şi compătimitoare, putem reflecta asupra carismei şi asupra misiunii Operelor Misionare Pontificale.
1. Inima lui Isus şi misiunea. Înainte de toate, contemplând Inima lui Cristos, descoperim măreţia proiectului lui Dumnezeu pentru omenire. De fapt, Tatăl "atât de mult a iubit lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică" (In 3,16). În Inima străpunsă a Răstignitului putem descoperi măsura infinită a iubirii Tatălui: ne iubeşte cu iubire veşnică; ne cheamă să fim fii ai săi şi să împărtăşim bucuria care vine de la el; vine să ne caute atunci când suntem pierduţi; ne ridică atunci când cădem şi ne face să renaştem din moarte. Însuşi Isus ne vorbeşte astfel despre iubirea Tatălui, de exemplu atunci când afirmă: "Aceasta este voinţa celui care m-a trimis: să nu se piardă nimeni dintre cei pe care Tatăl mi i-a dat de la el" (In 6,39).
Preaiubiţilor, acest lucru ni l-a arătat Isus în toată viaţa sa: în compasiune faţă de cei care erau răniţi, în înduioşarea în faţa durerii, în milostivirea cu care îi ungea pe păcătoşi, în jertfirea sa pentru păcatul lumii. Ne-a manifestat inima lui Dumnezeu, ca aceea a unui Tată care ne aşteaptă mereu, ne vede de departe, ne vine în întâmpinare cu braţele deschise; un Tată care nu respinge pe nimeni, ci îi primeşte pe toţi; nu exclude pe nimeni, ci îi cheamă pe toţi. Mi-a plăcut o operă de tineret în stil pop despre parabola fiului risipitor. La un anumit punct al spectacolului, fiul risipitor îi povesteşte unui prieten că îi lipseşte tatăl. "Aşadar, eu aş vrea să mă întorc, pentru că îmi lipseşte tata, dar nu pot, cu siguranţă tata nu mă va accepta". Şi prietenul îi spune: "Scrie o scrisoare şi spune-i că voinţa ta este să te întorci acasă, cere scuze şi spune-i că dacă el vrea să te primească, să ia o batistă albă şi s-o pună la fereastra casei". Spectacolul continuă şi la sfârşit, când fiul ajunge deja acasă şi se vede casa, observă că este plină de batiste albe. Asta exprimă că iubirea, iertarea lui Dumnezeu nu are măsură, nu are măsură. Trebuie să mergem pe acest drum cu această încredere.
Noi am fost trimişi să continuăm această misiune: să fim semn al Inimii lui Cristos şi al iubirii Tatălui, îmbrăţişând întreaga lume. Aici găsim "inima" misiunii evanghelizatoare a Bisericii: a ajunge la toţi cu darul iubirii infinite a lui Dumnezeu, a-i căuta pe toţi, a-i primi pe toţi, a oferi viaţa pentru toţi fără a exclude pe cineva. Pe toţi. Acesta este cuvântul-cheie. Când Domnul ne relatează despre acel ospăţ de nuntă (cf. Mt 22,1-14), care a mers rău pentru că invitaţii nu au venit: unul pentru că a cumpărat o vacă, altul pentru că trebuia să călătorească, altul care s-a căsătorit... ce spune Domnul? Mergeţi la răscrucile drumurilor şi invitaţi-i pe toţi, pe toţi: sănătoşi şi bolnavi, răi, buni, păcătoşi... toţi. Acest lucru este în inima misiunii: acel "toţi". Fără a exclude pe cineva. Toţi. Aşadar, fiecare misiune a noastră se naşte din Inima lui Cristos pentru a lăsa ca el să-i atragă pe toţi la sine. Şi acesta este spiritul mistic şi misionar al fericitei Pauline Marie Jaricot, fondatoare a Operei pentru Răspândirea Credinţei, care a fost atât de evlavioasă faţă de Preasfânta Inimă a lui Isus.
2. Carisma Operelor Misionare Pontificale astăzi. În această perspectivă, aş vrea să reafirm încă o dată ceea ce am subliniat în constituţia Praedicate Evangelium, în care am voit să amintesc ca vocaţia OMP să fie "instrumente de promovare şi de responsabilitate misionară a fiecărui botezat şi pentru sprijinirea noilor Biserici particulare" (art. 67 § 1).
Aşadar, OMP nu sunt o simplă agenţie de distribuire de fonduri pentru cel care are nevoie de ajutor, ci o realitate chemată să susţină "misiunea evanghelizatoare în Biserica universală şi în cele locale" şi să "alimenteze spiritul misionar în poporul lui Dumnezeu" (Mesaj pentru Ziua Misionară Mondială 2022, 3). De aceea, vă îndemn să intensificaţi şi mai mult, cu îndrăzneala şi fantezia Duhului Sfânt, diferitele activităţi de animare, informare şi formare a spiritului misionar. Vă invit să promovaţi responsabilitatea misionară a celor botezaţi, valorizând reţeaua capilară a direcţiunilor naţionale, fie în ţări de primă evanghelizare fie în cele de veche tradiţie creştină, care probabil au nevoie de o altă primă evanghelizare; acestea, ştim, sunt marcate de o serioasă criză a credinţei şi au nevoie de o evanghelizare reînnoită şi de convertire pastorală. Vă rog, nu reduceţi OMP la bani! Acesta este un mijloc. Este nevoie de bani, e adevărat, dar nu se reduce la asta. Sunt ceva mai mare decât banii. Banii sunt ceea ce avem nevoie pentru a merge înainte. Pentru că dacă lipseşte spiritualitatea şi este numai o firmă de bani, imediat vine corupţia; am văzut, şi astăzi în ziare se văd, istorii de presupuse corupţii în numele misionarităţii Bisericii.
3. Perspective şi vise pentru reînnoire. În lumina celor spuse, permiteţi-mi în sfârşit să visez cu voi "cu ochii deschişi", adică să privesc departe împreună cu voi, spre acele perspective pe care OMP sunt chemate să le parcurgă în slujba misiunii evanghelizatoare a întregii Biserici.
Visul cel mai mare este cel al unei cooperări misionare tot mai strânse şi coordonate între toţi membrii Bisericii. În acest proces voi aveţi un rol important, care vă este amintit şi de motoul părintelui Manna pentru Uniunea Misionară Pontificală: "Toată Biserica pentru toată lumea". Vă întăresc în chemarea de a deveni plămadă, pentru a contribui la promovarea şi favorizarea stilului misionar în Biserică şi a sprijinirii operelor de evanghelizare.
Această chemare, care cere de la voi o aptitudine deosebită de a cultiva comuniunea şi fraternitatea, se realizează şi prin structurile stabilite în toate Conferinţele Episcopale şi diecezele pentru binele întregului popor al lui Dumnezeu. Este semnificativ faptul că fondatorii Operelor erau un episcop, un preot şi două laice, adică reprezentanţi ai diferitelor categorii de botezaţi: este un semn care ne angajează să-i implicăm pe toţi membrii poporului lui Dumnezeu în animarea misionară. Să nu încetăm să visăm "o nouă perioadă în acţiunea misionară a comunităţilor creştine" (Mesaj pentru Ziua Misionară Mondială 2022, 3). Vă rog, să ţinem viu acest vis!
Vă mulţumesc vouă celor prezenţi aici şi tuturor colaboratorilor şi colaboratoarelor pentru slujirea generoasă, desfăşurată adesea "în culise" şi în mijlocul atâtor dificultăţi. Vă urez să ardeţi mereu de zel apostolic şi să fiţi animaţi de pasiunea pentru evanghelizare. Duceţi cu bucurie evanghelia, ca să se răspândească în întreaga lume, şi să vă însoţească Sfânta Fecioară Maria ca Mamă! Vă binecuvântez din inimă. Şi, vă rog, rugaţi-vă pentru mine! Mulţumesc!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
