Papa Francisc: Angelus (9 februarie 2020)
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În Evanghelia de astăzi (cf. Mt 5,13-16), Isus le spune discipolilor săi: "Voi sunteţi sarea pământului [...]. Voi sunteţi lumina lumii" (v. 13.14). El foloseşte un limbaj simbolic pentru a arăta celor care intenţionează să-l urmeze câteva criterii pentru a trăi prezenţa şi mărturia în lume.
Prima imagine: sarea. Sarea este elementul care dă gust şi care conservă şi fereşte alimentele de stricăciune. Aşadar discipolul este chemat să ţină departe de societate pericolele, germenii corozivi care poluează viaţa persoanelor. Este vorba de a rezista degradării morale, păcatului, mărturisind valorile onestităţii şi fraternităţii, fără a ceda linguşirilor lumeşti ale arivismului, puterii, bogăţiei. Este "sare" discipolul care, în pofida eşecurilor zilnice - pentru că toţi avem eşecuri -, se ridică din praful propriilor greşeli, reîncepând cu curaj şi răbdare, în fiecare zi, să caute dialogul şi întâlnirea cu alţii. Este "sare" discipolul care nu caută consensul şi aplauzele, ci se străduieşte să fie o prezenţă umilă, constructivă, în fidelitate faţă de învăţăturile lui Isus care a venit în lume nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji. Şi de această atitudine este aşa de multă nevoie!
A doua imagine pe care Isus o propune discipolilor săi este aceea a luminii: "Voi sunteţi lumina lumii". Lumina risipeşte întunericul şi permite să se vadă. Isus este lumina care a alungat întunericul, dar el rămâne încă în lume şi în fiecare persoană. Este misiunea creştinului să-l risipească făcând să strălucească lumina lui Cristos şi vestind Evanghelia sa. Este vorba despre o iradiere care poate să derive şi din cuvintele noastre, dar trebuie să izvorască mai ales din "faptele bune" (v. 6) pe care le facem. Un discipol şi o comunitate creştină sunt lumină în lume când îndreaptă pe ceilalţi la Dumnezeu, ajutând pe fiecare să trăiască experienţa bunătăţii sale şi a milostivirii sale. Discipolul lui Isus este lumină când ştie să trăiască propria credinţă în afara spaţiilor restrânse, când contribuie la eliminarea prejudiciilor, la eliminarea calomniilor şi la intrarea luminii adevărului în situaţiile viciate de ipocrizia şi de minciună. A face lumină. Dar nu este lumina mea, este lumina lui Isus: noi suntem instrumente pentru ca lumina lui Isus să ajungă la toţi.
Isus ne invită să nu ne fie frică să trăim în lume, chiar dacă în ea uneori se întâlnesc condiţii de conflict şi de păcat. În faţa violenţei, a nedreptăţii, a asupririi, creştinul nu se poate închide în el însuşi sau ascunde în siguranţa propriului ţarc; şi Biserica nu se poate închide în ea însăşi, nu poate abandona misiunea sa de evanghelizare şi de slujire. Isus, la Ultima Cină, a cerut Tatălui să nu-i scoată pe discipoli din lume, să-i lase, acolo, în lume, dar să-i păzească de spiritul lumii. Biserica se oferă cu generozitate şi duioşie pentru cei mici şi cei săraci: acesta nu este spiritul lumii, aceasta este lumina sa, este sarea. Biserica ascultă strigătul celor din urmă şi al celor excluşi, pentru că este conştientă că este o comunitate peregrină chemată să prelungească în istorie prezenţa mântuitoare a lui Isus Cristos.
Sfânta Fecioară să ne ajute să fim sare şi lumină în mijlocul oamenilor, ducând tuturor, cu viaţa şi cuvântul, Vestea Bună a iubirii lui Dumnezeu!
_______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori,
Ieri, în comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, s-a celebrat Ziua mondială de rugăciune şi reflecţie împotriva traficului de persoane. Pentru a vindeca această plagă - pentru că este o adevărată plagă! - care îi exploatează pe cei mai slabi, este necesară angajarea tuturor: instituţii, asociaţii şi agenţii educative. Pe frontul prevenirii, trebuie să semnalez că diferite cercetări atestă că organizaţiile criminale folosesc tot mai mult mijloacele moderne de comunicare pentru a ademeni victimele cu înşelăciunea. De aceea, este necesar pe de o parte să se educe la o folosire sănătoasă a mijloacelor tehnologice, pe de altă parte să se vegheze şi să se amintească furnizorilor acestor servicii telematice de responsabilităţile lor.
Continuă să vină ştiri dureroase din nord-vestul Siriei, îndeosebi cu privire la condiţiile atâtor femei şi copii, ale oamenilor constrânşi să fugă din cauza escaladării militare. Reînnoiesc apelul meu din inimă comunităţii internaţionale şi tuturor actorilor implicaţi să se folosească de instrumentele diplomatice, de dialog şi de negocieri, respectând dreptul umanitar internaţional, pentru a salvgarda viaţa şi destinele civililor. Să ne rugăm pentru această iubită şi martirizată Siria: Bucură-te, Marie...
Vă salut pe voi toţi, care proveniţi din Italia şi din alte ţări, îndeosebi pelerinii din Sevilla, Carmona şi Cadiz.
Salut credincioşii din Milano, Napoli-Fuorigrotta, Portici şi Crispano; adolescenţii de la Mir din Rosolina şi cei din Prato; participanţii la Simpozionul Internaţional promovat de Acţiunea Catolică despre tema "Pedagogia sfinţeniei".
Şi urez tuturor o duminică frumoasă! Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine! Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
