Papa Francisc: Angelus (7 iunie 2020)
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Evanghelia de astăzi (cf. In 3,16-18), sărbătoarea Preasfintei Treimi, arată - cu limbajul sintetic al apostolului Ioan - misterul iubirii lui Dumnezeu faţă de lume, creaţia sa. În dialogul scurt cu Nicodim, Isus se prezintă ca Acela care duce la împlinire planul de mântuire al Tatălui în favoarea lumii. El afirmă: "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut" (v. 16). Aceste cuvinte vor să arate că acţiunea celor trei Persoane divine - Tată, Fiu şi Duh Sfânt - este în întregime un unic plan de iubire care mântuieşte omenirea şi lumea, este un plan de mântuire pentru noi.
Dumnezeu a creat lumea bună, frumoasă, însă după păcat lumea este marcată de rău şi de corupţie. Noi, bărbaţi şi femei, suntem păcătoşi, toţi, prin urmare Dumnezeu ar putea să intervină pentru a judeca lumea, pentru a distruge răul şi a-i pedepsi pe păcătoşi. În schimb, el iubeşte lumea, în pofida păcatelor sale; Dumnezeu iubeşte pe fiecare dintre noi şi atunci când greşim şi ne îndepărtăm de el. Dumnezeu Tatăl iubeşte atât de mult lumea încât, pentru a o mântui, dăruieşte ceea ce are mai preţios: pe Fiul său unul născut, care îşi dă viaţa pentru oameni, învie, se întoarce la Tatăl şi împreună cu el îl trimite pe Duhul Sfânt. Aşadar, Treimea este iubire, în întregime în slujba lumii, pe care vrea s-o mântuiască şi s-o recreeze. Astăzi, gândindu-ne la Dumnezeu Tată şi Fiu şi Duh Sfânt, să ne gândim la iubirea lui Dumnezeu! Şi ar fi frumos ca noi să ne simţim iubiţi. "Dumnezeu mă iubeşte": acesta este sentimentul de astăzi.
Când Isus afirmă că Tatăl l-a dat pe Fiul său unul născut, ne vine spontan să ne gândim la Abraham şi la oferirea fiului său Isaac, despre care vorbeşte cartea Genezei (cf. 22,1-14): iată "măsura fără de măsură" a iubirii lui Dumnezeu. Şi să ne gândim şi la modul în care Dumnezeu i se revelează lui Moise: plin de duioşie, milostiv, îndurător, încet la mânie şi bogat în îndurare şi în fidelitate (cf. Ex 34,6). Întâlnirea cu acest Dumnezeu l-a încurajat pe Moise, căruia, aşa cum relatează cartea Exodului, nu i-a fost frică să se interpună între popor şi Domnul, spunându-i: "Într-adevăr, acest popor este încăpăţânat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele şi fă-ne moştenirea ta" (v. 9). Şi aşa a făcut Dumnezeu trimiţându-l pe Fiul său. Noi suntem fii în Fiul cu puterea Duhului Sfânt! Noi suntem moştenirea lui Dumnezeu!
Iubiţi fraţi şi surori, sărbătoarea de astăzi ne invită să ne lăsăm fascinaţi din nou de frumuseţea lui Dumnezeu; frumuseţe, bunătate şi adevăr inepuizabil. Însă şi frumuseţe, bunătate şi adevăr umil, apropiat, care s-a făcut trup pentru a intra în viaţa noastră, în istoria noastră, în istoria mea, în istoria fiecăruia dintre noi, pentru că fiecare bărbat şi femeie să-l poată întâlni şi să aibă viaţa veşnică. Şi aceasta este credinţa: a-l primi pe Dumnezeu-Iubire, a-l primi pe acest Dumnezeu-Iubire care se dăruieşte în Cristos, care ne mişcă în Duhul Sfânt; a ne lăsa întâlniţi de el şi a ne încrede în el. Aceasta este viaţa creştină. A-l iubi, a-l întâlni pe Dumnezeu, a-l căuta pe Dumnezeu; şi el ne caută cel dintâi, el ne întâlneşte cel dintâi.
Fecioara Maria, locuinţă a Treimii, să ne ajute să primim cu iubire deschisă iubirea lui Dumnezeu, care ne umple de bucurie şi dă sens drumului nostru în această lume, orientându-l mereu spre ţinta care este cerul.
_______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori,
Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini: pe fiecare credincios, familiile şi comunităţile călugăreşti. Şi prezenţa voastră în piaţă este semn că în Italia faza acută a epidemiei este depăşită, chiar dacă rămâne necesitatea - dar fiţi atenţi, să nu cântaţi victoria dinainte, să nu cântaţi victoria prea repede! - de a respecta cu grijă normele în vigoare, pentru că sunt norme care ne ajută să evităm ca virusul să meargă înainte. Mulţumim lui Dumnezeu că ieşim din centrul mai puternic, dar mereu cu prescrierile pe care ni le dau autorităţile. Însă din păcate în alte ţări - mă gândesc la câteva -, virusul face încă atâtea victime. Vinerea trecută, într-o ţară, a murit unul pe minut! Teribil. Doresc să exprim apropierea mea de acele populaţii, de bolnavi şi de cei din familiile lor şi de toţi cei care se îngrijesc de ei. Cu rugăciunea noastră să ne apropiem.
Luna iunie este dedicată în mod deosebit Inimii lui Cristos, o devoţiune care îi uneşte pe marii maeştri spirituali şi oamenii simpli din poporul lui Dumnezeu. De fapt, Inima umană şi divină a lui Isus este izvorul de unde putem lua întotdeauna milostivirea, iertarea, duioşia lui Dumnezeu. Putem face asta oprindu-ne asupra unui text din evanghelie, simţind că în centrul fiecărui gest, al fiecărui cuvânt al lui Isus, în centru este iubirea, iubirea Tatălui care l-a trimis pe Fiul său, iubirea Duhului Sfânt care este înăuntrul nostru. Şi putem face asta adorând Euharistia, unde această iubire este prezentă în sacrament. Atunci şi inima noastră, puţin câte puţin, va deveni mai răbdătoare, mai generoasă, mai milostivă, imitând Inima lui Isus. Există o rugăciune veche - eu am învăţat-o de la bunica mea - care spunea aşa: "Isuse, fă inima mea asemenea cu inima ta". Este o rugăciune frumoasă. "Fă inima mea asemenea cu inima ta". O rugăciune frumoasă, micuţă, pentru a ne ruga în această lună. O spunem împreună acum? "Isuse, fă inima mea asemenea cu inima ta". Încă o dată: "Isuse, fă inima mea asemenea cu inima ta".
Urez tuturor o duminică frumoasă. Era să spun "o duminică frumoasă şi caldă". O duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
