Pr. Mihai Vacaru a fost condus pe ultimul drum sâmbătă, 24 octombrie 2015, la Oituz, localitatea natală. Părintele a decedat în Centrul de Îngrijire din Măgura, în dimineaţa zilei de 20 octombrie 2015.
Ca preot din anul 1975 a activat în parohii ca Tămăşeni, Săbăoani, Gherăeşti, Bacău, Dărmăneşti şi Barticeşti. În decembrie 1996 s-a pensionat pe caz de boală, în urma unui accident vascular, şi a activat la Barticeşti, Traian şi Teţcani. Starea sănătăţii agravându-se tot mai mult, din anul 2004 a fost intrat la Centrul de Îngrijire al Surorilor Benedictine Reparatoare ale Sfintei Feţe a Domnului nostru Isus Cristos de la Măgura, pentru a fi îngrijit mai bine, unde a rămas până marţi, 20 octombrie, când, în jurul orei 7.00, a trecut la Domnul.
Miercuri, 21 octombrie, la ora 11.00, în capela Surorilor Benedictine Reparatoare ale Sfintei Feţe a Domnului nostru Isus Cristos de la Măgura, a fost celebrată o Liturghie cu recviem pentru odihna sufletului părintelui răposat.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui a ajuns în biserica din Oituz joi, 22 octombrie, la ora 18.00 unde s-a celebrat o Liturghie cu recviem.
Liturghia înmormântării a avut loc la Oituz, sâmbătă, 24 octombrie, începând cu ora 10.30. Celebrarea a fost prezidată de PS Aurel Percă, în biserică fiind prezenţi peste 60 de preoţi, rude, credincioşi din comunităţile unde a activat, precum şi numeroşi credincioşi din comunitatea natală.
Corul parohial a întâmpinat, prin cântare, procesiunea preoţilor spre altar, trupul neînsufleţit al părintelui fiind depus în faţa treptelor altarului cu faţa spre popor, simbol al preoţiei sale.
Părintele Victor Osoloş, nepot al pr. Mihai Vacaru, a făcut o scurtă prezentare a vieţii acestuia. La predică, pr. Marius Sabău, care l-a îngrijit pe părintele răposat când a fost în anul pastoral, a vorbit despre seninătatea lui pe toată durata suferinţei sale. Mărturisea predicatorul că alături de părintele "am cunoscut o altă faţă a preotului: cea a preotului suferind". "Părintele - a adăugat pr. Marius - s-a lăsat mistuit de iubirea lui Cristos şi a trăit o viaţă de dăruire pentru Dumnezeu". De asemenea, în predică s-a subliniat că suferinţa nu este o pedeapsă, ci un alt mod de al sluji pe Cristos.
La finalul Liturghiei, pr. Daniel Ghitiu, rudă cu părintele răposat, a adresat cuvântul de mulţumire din partea familiei îndoliate. Apoi, primarul Oituzului, care l-a cunoscut personal pe răposat, a vorbit despre stima pe care i-o poartă şi despre bucuria de a-l fi cunoscut.
Parohul comunităţii din Oituz, pr. Eugen Lucaci, l-a prezentat pe preotul răposat ca pe un exemplu în trăirea şi acceptarea suferinţei.
PS Aurel Percă a lăudat viaţa părintelui Vacaru, accentuând puterea sa de a accepta suferinţa şi disponibilitatea de a-i sluji Domnului. La final, Excelenţa sa a citit câteva rânduri din testamentul preotului răposat.
După încheierea celebrării liturgice, cei din biserică au pornit spre cimitirul din localitate cântând şi rugându-se pentru odihna pr. Mihai.
Părintele Mihai Vacaru a fost înmormântat lângă părinţii lui.
Odihna cea veşnică dă-i-o lui, Doamne,
Şi lumina fără de sfârşit să-i strălucească!
Să se odihnească în pace! Amin.
Pr. Claudiu Bulai
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 24 octombrie: Oituz: Funeraliile părintelui Mihai Vacaru. Foto: Cătălin Balint
