Oficiul pentru Cateheză: "Lectio Divina" - tema a zecea: "Femeia din Betania şi mireasma scumpă risipită"
Tema a X-a: "Femeia din Betania şi mireasma scumpă risipită" - propusă de Oficiul pentru Cateheză al Diecezei de Iaşi în seria întâlnirilor Lectio Divina din Timpul Postului Mare - prezintă un eveniment întâmplat în Betania, în casa lui Simon Leprosul, unde, în timpul cinei, a venit o femeie cu miresme scumpe.
Pentru a aprofunda mai mult fragmentul biblic (Mc 14,3-9), este necesar să acordăm o atenţie deosebită situaţiei, contextului şi ambientului în care se desfăşoară acest episod. Nu ne sunt prezentate cuvinte, ci doar gesturi pline de o profunzime infinită. Într-un cuvânt, inima este "protagonista" acestei scene: se vorbeşte şi se trăieşte "cu inima".
În timp ce observăm gesturile acestei femei, să încercăm să intrăm în contact cu inima sa; în timp ce privim la modul în care a spart un vas atât de scump, să reflectăm profund în interiorul nostru, acolo unde şi inima noastră este invitată la o "rupere", adică la o schimbare, deschizându-se spre o relaţie tot mai autentică cu Domnul Isus.
Calendarul întâlnirilor Lectio Divina:
- marţi, 20 martie, ora 19.00: Sanctuarul "Fericitul Ieremia Valahul" (Oneşti); pr. Flavian Gondoş, OFMCap.;
- marţi, 20 martie, ora 18.00: Casa Surorilor Dominicane, Siret (Suceava); sr. Joanna Maksim, O.P.;
- marţi, 23 martie, ora 19.00: Biserica "Sfânta Tereza", Roman (Neamţ); pr. Eduard Patraşcu;
- joi, 23 martie, ora 18.00: Casa Providenţei, Capela "Sfântul Iosif" (Iaşi); pr. Mihai Roca;
- joi, 23 martie, ora 19.00: Mănăstirea "Sfânta Monica", Izvoare (Bacău); pr. Mihai Augustin Folner, OCarm.
Evenimentul din Lectio Divina este încadrat atât de "rama" cinei pascale, în care sunt prezente azimele şi mielul (cf. Mc 14,1.12 ), cât şi de atmosfera trădării, minciunii şi a deciziei de a-l ucide pe Isus (cf. Mc 14,1.10-11).
Dacă ar fi casa noastră cea în care se desfăşoară episodul din casa lui Simon Leprosul relatat de evanghelie, ce am spune?
Dacă Domnul ar veni la masă în casa noastră astăzi, aici, ca să ne aştepte pregătit să ne primească ca pe nişte prieteni şi comeseni de-ai săi, ce am face?
Dacă am fi noi acea femeie, care vine cine ştie de la ce distanţă, cine ştie după care aşteptări şi suferinţe?
Am putea duce acolo, la Isus, vasul nostru cel mai frumos, pomada noastră scumpă, care ar putea să preţuiască un an din viaţă şi de angajament?
Prof. Mariana Sofronie
