|
| © Vatican Media |
"O dată comună pentru toţi creştinii pentru a celebra Paştele"
de Giovanni Zavatta
"Să-l rugăm pe Domnul aşa încât celebrarea comună a Paştelui pe care o vom avea anul viitor să nu fie o coincidenţă fericită, un eveniment fortuit, ci începutul fixării unei date comune pentru creştinismul occidental, în vederea celei de-a 1700-a aniversări, în 2025, a convocării primului Conciliu Ecumenic la Niceea, care între altele a tratat şi problema reglementării timpului celebrării Paştelui. Suntem optimişti pentru că există bunăvoinţă şi disponibilitate de ambele părţi, deoarece celebrarea separată a evenimentului unic al Învierii unice a Domnului unic este un scandal". Este pasajul cel mai semnificativ al intervenţiei rostite duminica trecută de patriarhul ecumenic Bartolomeu după liturgia divină prezidată de el în biserica "Agioi Theodoros", în cartierul Vlagas, la Istanbul.
Amintind că "în această zi (31 martie) fraţii noştri creştini non-ortodocşi celebrează Învierea din morţi a Domnului nostru", Bartolomeu a adresat "un sincer salut de iubire tuturor creştinilor care pretutindeni pe pământ celebrează astăzi Sfântul Paşte", informând că a trimis reprezentanţii patriarhiei de Constantinopol la celelalte confesiuni creştine "pentru a le duce urările şi felicitările".
Anul acesta Bisericile ortodoxe, care urmează calendarul iulian, şi nu cel gregorian, vor sărbători Paştele Învierii după cinci săptămâni faţă de catolici şi protestanţi, şi anume duminică, 5 mai. În schimb, în 2025 data va coincide: duminică, 20 aprilie.
Discursul lui Bartolomeu şi referinţa sa la celebrările pentru a 1700-a aniversare a primului Conciliu din Niceea aduc un nou assist tuturor celor care consideră o necesitate stabilirea unei date comune pentru Paşte pentru toţi creştinii, problemă pe care Papa Francisc a tratat-o în diferite ocazii, în timp ce aceeaşi disponibilitate a fost afirmată de lideri ai altor Biserici creştine, între care patriarhul coptic-ortodox Tawadros al II-lea.
La Niceea - se citeşte într-un recent comunicat al Dicasterului pentru Promovarea Unităţii Creştinilor - a fost dat "un elan decisiv căutării unei date comune a Paştelui între toate comunităţile creştine din imperiu în acel moment, stabilind ca dată pentru celebrarea pascală duminica de după prima lună plină de primăvară. Deoarece în acelaşi timp a fost decis că Paştele trebuia să fie celebrat după sărbătoarea ebraică Pesach, a fost însă abandonată data comună de Paşte între creştini şi evrei".
În secolul al XVI-lea, cu introducerea din partea Papei Grigore al XIII-lea a calendarului gregorian, conform căruia Paştele se celebrează mereu în duminica după prima lună plină de primăvară, a fost consecinţa că, de atunci, Bisericile din Occident calculează data Paştelui după acel calendar, în timp ce "Bisericile din Orient continuă să celebreze Paştele după calendarul iulian, care era folosit în toată Biserica înainte de reforma calendarului gregorian şi pe care se bazase şi Conciliul din Niceea în 325".
(După L'Osservatore Romano, 2 aprilie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
