"Nu pune toate la inimă!" In memoriam: pr. Ieronim Budulai
Deşi pare paradoxal, îndrăznesc cu inima plină de emoţie şi de bucurie să împărtăşesc că luni, într-o convorbire telefonică, un bun prieten mi-a dat vestea cea bună că pr. Ieronim a plecat la Domnul. M-a surprins atât de tare, încât am exclamat: Nu se poate! Mă sunase prin luna februarie, să mă întrebe cum se mai derulează viaţa mea şi a familiei. Mi-am exprimat atunci dorinţa de a-l vizita la Bacău şi am reînnoit invitaţia de a ne onora cu prezenţa acasă, la Vatra Dornei. Şi n-a fost să (mai) fie!
Îmi amintesc de naturaleţea privirii şi a cuvântului, de paşii lui fermi spre biserică, de entuziasmul clipelor în care am şters împreună cu mare atenţie praful de pe cărţile pline de istorie umană şi eclezială şi aşezarea lor pe rafturile bibliotecii de la subsolul catedralei din Iaşi, de îndemnurile părinteşti oferite cu dragă inimă, de întâlnirile mult aşteptate de duminica după-amiază din curtea catedralei în care îmi povestea despre vieţile sfinţilor, ultima fiind despre curajul cavaleresc al Sfintei Ioana D'Arc.
Mi-a fost un părinte de suflet, care cu o răbdare inegalabilă mi-a ascultat toate bucuriile şi plângerile. Mă privea duios şi mă încuraja mereu spunându-mi: "Lăcrimioara, nu pune toate la inimă! Fii fericită pe drumul vieţii! Eu mă voi ruga pentru tine!"
Mă reculeg în faţa unei icoane cu Isus în Grădina Măslinilor. Simt acum ca o binecuvântare aceste cuvinte care devin pentru creşterea mea în credinţă un testament pe care pr. Ieronim, cu atâta delicateţe, l-a creionat pentru inima mea.
Pr. Ieronim, ne va fi dor de Sfinţia Voastră! Ca semn de recunoştinţă şi vie memorie, un buchet de lăcrămioare!
Lăcrămioara Boroş
* * *
Un preot cât o dieceză. In memoriam pr. Ieronim Budulai
A trecut la Domnul pr. Ieronim Budulai
