În ziua de 25 noiembrie, în localitatea Nisiporeşti (Com. Boteşti, jud. Neamţ), Excelenţa sa, Mons. Petru Gherghel, a deschis oficial procesul informativ diecezan pentru beatificarea slujitoarei lui Dumnezeu, Veronica Antal. Ceremonia a fost deschisă printr-o celebrare euharistică solemnă la care au participat, alături de episcopul Diecezei de Iaşi, pr. Ion Ciuraru, ministru provincial al OFMConv. (Provincia "Sf. Iosif") din România, un număr de circa 35 de preoţi concelebranţi şi mulţi credincioşi. Au fost prezente şi autorităţile locale.
După celebrarea euharistică în Conventul "Adormirea Maicii Domnului" din Nisiporeşti s-a desfăşurat prima sesiune publică de deschidere a procesului.
Procedura de a recunoaşte eroicitatea în practicarea virtuţilor a unei persoane moarte în faimă de sfinţenie, în Biserica Romano-Catolică implică un proces care se desfăşoară în mai multe etape. Prima fază este cea informaţională sau de strângere a documentaţiei, care cuprinde acte de stare civilă şi mărturii. Urmează apoi obţinerea aprobării din partea tuturor episcopilor din ţară, precum şi a Vaticanului, după care se începe procesul informativ diecezan, etapă la care s-a ajuns acum pentru slujitoarea lui Dumnezeu, Veronica Antal, din Nisiporeşti. Va urma apoi, după acest proces diecezan, exhumarea moaştelor şi depunerea loc în biserică, "slujitoarea lui Dumnezeu" fiind ridicată la rangul de "venerabilă". În cea de-a patra etapă, toată documentaţia tradusă într-o limbă de circulaţie internaţionala este trimisă la Vatican, la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, unde are loc un nou proces, în urma căruia persoana urmează a fi declarată în mod solemnă "fericită" de către Sfântul Părinte. Acest proces de ridicare la cinstea altarelor are ca etapă ultimă, în urma verificării unor fapte miraculoase obţinute prin mijlocirea "fericitei", canonizarea ei, adică declararea ei ca "sfântă". În cazul Veronicăi - aşa cum se procedează în cazul martirilor - din "venerabilă" poate fi declarată direct "sfântă" şi sunt mari speranţe ca acest proces şi verificarea documentaţiei să nu dureze mult.
* * *
Crin însângerat
De 45 de ani, comunitatea catolică din Moldova merge în pelerinaj la mormântul Veronicăi Antal din Nisiporeşti. Veronica Antal, terţiară franciscană şi membră a Asociaţiei "Armata Maicii Domnului" (înfiinţată de sfântul Maximilian Kolbe), s-a născut în localitatea Nisiporeşti, în luna decembrie a anului 1935. Părinţii, Gheorghe şi Iova, erau mai mult ocupaţi cu treburile câmpului şi astfel fiica lor a fost crescută mai mult de bunici. Pentru pietatea şi evlavia ei, era foarte cunoscută în sat încă din timpul vieţii. Pe timpul acela, în Nisiporeşti nu era biserică, iar Veronica se trezea la orele 4.00 şi dis-de-dimineaţă mergea pe jos, aproximativ opt kilometri, până la biserica din Hălăuceşti pentru a participa la sfânta Liturghie şi pentru a se împărtăşi. De aici se întorcea în ziua de 24 august 1958 această tânără în vârstă de 23 de ani, care participase la ceremonia sfântului Mir. Pe câmp, în locul numit "fântâna lui Vangheauă", Veronica era aşteptată de un tânăr, Pavel Mocanu, căruia nu-i scăpase din vedere obişnuinţa fetei de a merge zilnic la biserică şi, deoarece ea nu i-a cedat, el a ucis-o cu 42 lovituri de cuţit, apărându-şi cu îndârjire crinul fecioriei şi curăţia sufletului. Veronica a trăit de la ora 19.00 până la 5.00 dimineaţa, murind apoi în chinuri grele. "Criminalul avea rude în Miliţie şi, deşi au existat martori, aceştia au fost cumpăraţi, iar el eliberat. Au fost, în schimb, acuzaţi alţi doi tineri. Ulterior, procesul s-a reluat, iar martorii au revenit asupra declaraţiilor. Cei doi tineri acuzaţi pe nedrept au fost eliberaţi, însă unul dintre ei, după ce a făcut şapte luni de închisoare, a murit din cauza bătăilor primite în detenţie", relatează părintele Damian Pătraşcu. Dosarul, clasat iniţial ca o "crimă cu autor necunoscut", a dus la condamnarea lui Pavel Mocanu care însă nu-şi recunoaşte nici până astăzi crima înfiorătoare, purtând stigmatul unei vine nemărturisite.
* * *
"Îngerilor, scrieţi în cartea vieţii şi acest legământ: 'Eu sunt a lui Isus şi Isus este al meu'". Acestea sunt printre puţinele cuvinte, scrise pe un bileţel, rămase de la Veronica, dar suficiente pentru a da mărturie despre profunda ei intimitate cu Mântuitorul. La mormântul ei vin anual circa 3.000 de credincioşi din toată ţara, iar în locul în care a murit s-a ridicat recent un monument - unde se celebrează în fiecare an, pe 24 august, o sfântă Liturghie. În Nisiporeşti este deja în construcţie o biserică-sanctuar, destinată într-un viitor, sperăm nu prea îndepărtat, să-i păstreze moaştele.
Pr. Victor-Emilian Dumitrescu
