|
| © Vatican Media |
În a doua zi a reculegerii spirituale pentru participanţii la Sinod, călugăriţa benedictină a reflectat asupra valorii tăcerii ca laudă adusă Domnului. O adevărată "artă sinodală" care permite să te eliberezi de nerăbdare, activism şi lamentaţii pentru a asculta cuvântul lui Dumnezeu.
de Isabella Piro
"Dacă iubeşti adevărul, fii iubitor al tăcerii": un vers din Isac Sirianul a condus, în această dimineaţă, 1 octombrie 2024, meditaţia maicii Maria Ignazia Angelini, în a doua zi de reculegere spirituală pentru membrii, delegaţii fraterni şi invitaţii speciali la a doua sesiune a celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor.
Tăcerea lui Dumnezeu, dimensiune constitutivă a cuvântului uman
Celor prezenţi în Aula nouă a Sinodului, călugăriţa benedictină din mănăstirea de la Viboldone, în Italia, a expus tema tăcerii lui Dumnezeu ca laudă adusă lui Dumnezeu. "La rădăcina fiecărei rugăciuni, a fiecărei «opere a lui Dumnezeu» - a spus ea - vibrează Suflul tăcut al lui Dumnezeu. Este vorba de a-l percepe", pentru că, aşa cum afirma Ignaţiu din Antiohia, "Domnul este cunoscut în tăcerea sa", în acea "scobitură" care reprezintă "dimensiunea constitutivă a cuvântului uman".
Valoarea pauzelor sinodale
Tăcerea ca "laudă preaînaltă, acolo unde nu se poate altceva decât să se admire opera lui Dumnezeu" - a continuat maica Angelini -, este şi aceea care "ne poziţionează în celebrarea penitenţială şi ne determină să evaluăm şi toată importanţa pauzelor de tăcere introduse în dialogurile sinodale". De fapt, aceste momente nu trebuie înţelese ca "o diversiune", ci ca "o ascultare uimită a nemaiauzitului", o tăcere care dăruieşte valoare şi substanţă schimbărilor între participanţii la adunare.
"Scleroza" inimii omului
În cotidianul cuvintelor noastre, a continuat călugăriţa benedictină, se cuibăresc de fapt "atâtea tăceri ipocrite" care nu permit inimii omului - "sclerozată de nelinişti şi de frustrări", dar doritoare de "plinătate de viaţă" - de a regăsi respiraţie şi sintonie cu tăcerea lui Dumnezeu.
A asculta strigătul săracilor şi al creaţiei
Dificultatea de a trăi tăcerea se întâlneşte şi pe drumul sinodal, a mai evidenţiat maica Angelini, pentru că, atunci când suntem cufundaţi "în emfaza conceptelor noastre", nu avem timp sau voinţă de a ne dedica tăcerii. Ea "ne provoacă frică", pentru că ne lasă scufundaţi într-un "iureş de gânduri" în care se dezbat amintirile din trecut, plictiseala din prezent şi angoasa din viitor. Dimpotrivă, tăcerea care îl laudă pe Dumnezeu, "rădăcină a oricărui dialog constructiv, a oricărui drum sinodal", este acel principiu preţios al celui care "ştie să iasă de pe scenă şi trăieşte un soi de singurătate rodnică şi deschisă spre alteritate, în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, a strigătului săracilor şi a gemetelor creaţiei". Adevărat şi autentic "ritm al dialogului sinodal", a continuat maica Angelini, tăcerea este de fapt "luptă împotriva banalităţii, căutare a adevărului şi primire a misterului care se ascunde în fiecare persoană".
Convertire şi drum al Bisericii
Aşadar, este necesar în această dimensiune, a reafirmat ea, să se insereze lucrările Adunării sinodale, "prinsă într-o cotitură epocală a istoriei şi a Bisericii". Într-o "tăcere de convertire", drumul adunării va trebui să fie impregnat cu stilul evangheliei care "mergând deschide drumul, prin obstacole".
A elibera privirea de activism şi nerăbdare
Exact cum face Isus: în textul evanghelic proclamat în această dimineaţă, el este în drum spre Ierusalim, dar, oprindu-se într-un sat de samariteni, este respins. În faţa reproşurilor discipolilor, îi ceartă şi apoi porneşte spre un alt sat. Aşadar, aceasta este "arta «sinodală» a Domnului oferită adunării" - a concluzionat maica Angelini -, adică "a elibera privirea de orice nerăbdare şi activism antreprenorial, de pretenţii, de resentiment şi plângere. De cuvinte «multe». Pentru a găzdui pasiunea de dorinţă care în tăcere atrage spre împlinirea voinţei Tatălui".
Programul reculegerii spirituale
După reflecţia călugăriţei benedictine, reculegerea spirituală a continuat cu meditaţiile încredinţate părintelui dominican Timothy Radcliffe. După-amiază, la ora 16.00, în Aula "Paul al VI-lea", se vor ţine grupurile de împărtăşire după metoda "conversaţiei în Duh", în timp ce la 18.00, în bazilica vaticană, este programată o veghe penitenţială în prezenţa Papei Francisc.
(După Vatican News, 1 octombrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
