Reflectând în lumina cuvântului lui Dumnezeu și a documentelor Bisericii, cum ar fi: Vita consecrata și Magnifica humanitas, am înțeles încă o dată că frumusețea vieții consacrate nu se măsoară prin ceea ce facem, ci prin ceea ce suntem înaintea lui Dumnezeu: femei chemate să trăiască cu bucurie, credință, iubire și disponibilitate totală față de voința sa. Vocația este un drum care se întărește prin încredere, perseverență, umilință și prin deschiderea permanentă la lucrarea harului.
Sinteza acestor exerciții spirituale se traduce, înainte de toate, printr-un drum de apropiere de Cristos și de redescoperire a prezenței sale în propria viață. Ideea centrală a meditațiilor a fost aceea de a-l așeza pe Cristos în centrul existenței noastre și de a înțelege că tot ceea ce trăim capătă un sens profund atunci când este privit prin prisma relației cu el. Prin aceste exerciții, participanții au fost invitați să privească mai profund la lucrarea lui Dumnezeu în viața lor, să își deschidă inimile către harul său și să descopere că el le însoțește neîncetat, chiar și în momentele în care nu-i simțim direct prezența.
Un moment deosebit l-au constituit reflecțiile finale despre maternitate. Chiar dacă persoanele consacrate nu dăm naștere din punct de vedere biologic, suntem chemate la o maternitate spirituală, rodnică și discretă. Prin rugăciune, apropiere, slujire și iubire, putem însoți oamenii pe drumul credinței, devenind semne vii ale tandreții și grijii lui Dumnezeu. Această maternitate este o expresie autentică a dăruirii totale și a iubirii care rodește în inimile celor pe care Domnul ni-i încredințează.
În continuare, redăm trăirile și gândurile împărtășite de surorile participante la finalul acestor zile de har.
- „În contextul spiritual actual și local, meditațiile au recreat atmosfera veșniciei, a timpului din afară de timp. A fost o predică teologică fără să fie dogmatică, inspirată de Duhul Sfânt, oferind exact ceea ce era nevoie pentru sufletele noastre. A fost sinceră, sfidând frica de a nu «rupe rândurile» tăcerii complice, și autentică, cu tot cu limitele umane. Uimitor de profundă spiritual prin ce s-a comunicat, dar mai ales prin cum s-a comunicat. A fost o reflecție care are tăria de a recunoaște realitatea umană și divină în amestecul ei din fiecare clipă a unui suflet aflat în permanentă căutare de Dumnezeu. O surpriză neașteptată și atât de necesară aici și acum, venită prin bunătatea și grija Celui Preaînalt! Mulțumim Domnului!” (Cristina Bejan – Mărgineni)
- „Recunoscătoare pentru darul primit în aceste zile de har, simt că Dumnezeu mi-a întărit vocația, credința, speranța, fidelitatea și iubirea. De aceea, pot afirma cu tărie: Dumnezeu rămâne fidel legământului său de iubire.” (Sr. Tabita V. – Congregația „Fiicele Sfântului Francisc din Assisi”)
- „Aceste zile m-au făcut să înțeleg cât de periculos este IA (Inteligența Artificială – notă ref. Enciclica/Documentul Magnifica humanitas), dacă nu este folosită în sens pozitiv, în folosul omului. Însă ideea de «a avea un sens» a fost cheia primară: sensul îl pot găsi doar la Dumnezeu. Prin cuvintele profetului Mihea, am înțeles cât de mult mă iubește Dumnezeu, făcând el primul pas în a mă elibera de sclavia păcatului și a anturajului nepotrivit, pentru a-mi da un sens de a trăi cu el. Mulțumesc, Doamne, pentru cuvintele de har primite!” (Sr. Maria)
- „Reculegerea a fost un timp de reflecție, de clarificare și de alegere de a-l urma pe Cristos nu doar prin cuvinte, ci și prin alegerile și faptele de fiecare zi. Ele ne-au ajutat să înțelegem că apropierea de Cristos nu se încheie odată cu aceste zile, ci continuă în viața cotidiană, acolo unde suntem chemate să transformăm ceea ce am trăit în credință, iubire și mărturie.” (Sr. Cristina D. – Surorile Benedictine ale Divinei Providențe, Oituz)
- „Am redescoperit importanța de a reporni întotdeauna de la Dumnezeu și de la Cuvântul său prin misiunea de a-l duce pe Cristos în «venele umanității». Relația cu Dumnezeu creează o persoană matură perseverând în rugăciune, chiar și atunci când Dumnezeu tace, fără harul lui, suntem nimic.” (Sr. Mariana – Fiicele Sfintei Maria Divinei Providențe)
- „Exercițiile spirituale din acest an au fost pentru mine un timp de har trăit cu o intensitate aparte. Firul călăuzitor al fiecărei meditații a fost întrebarea: «Toată a ta? O întrebare simplă, dar care pătrunde adânc în inimă și invită la o reînnoită dăruire lui Dumnezeu. Întreaga atmosferă a fost marcată de prezența și lucrarea Duhului Sfânt. Prin cuvintele și îndemnurile părintelui predicator, fiecare dintre noi a fost condusă spre o întâlnire sinceră cu propria viață, cu istoria vocației și cu chemarea pe care Domnul o reînnoiește în fiecare zi. A fost un timp al adevărului, al ascultării și al redescoperirii iubirii care ne susține în fidelitate.” (Sora Loredana, Surorile Sfintei Inimi a lui Isus – Zalău)
- „Mulțumim Domnului pentru aceste zile de har pe care le-am trăit împreună. Prin aceste exerciții spirituale, părintele Cristian ne-a ajutat să redescoperim bogăția cuvântului lui Dumnezeu, a Magisteriului Bisericii și a literaturii. A fost pentru noi un adevărat maestru, atât prin înțelepciunea cuvintelor sale, cât și prin exemplul propriei sale vieți. De asemenea, comunitatea gazdă a fost la înălțime din toate punctele de vedere.” (Sr. Maria Magdalena D. și sr. Cecilia L. – Surorile Slujitoarele Săracilor)
- „Încă din prima zi, m-a surprins faptul că părintele Cristian nu alesese o temă fixă, iar acest lucru m-a ajutat să dau frâu liber Duhului. După 25 de ani de viață consacrată (pe care îi împlinesc anul acesta), Duhul îmi spune prin gura părintelui: «Să o iei de la capăt prin înălțarea sufletească ce vine de la Dumnezeu», amintindu-mi totodată că sunt aici nu doar pentru mine, ci și pentru alții.” (Sr. Ioana – Surorile Fiicele Milostivirii și ale Crucii)
- „Mi-a plăcut când părintele a subliniat că schimbarea începe în cadrul reculegerii și continuă acolo unde ne desfășurăm misiunea. Nu facem exercițiile spirituale doar pentru noi înșine, ci și a împărtăși celorlalți din bogăția lor. Dacă îl purtăm pe Cristos în noi, îl putem dărui lumii, prin viața noastră cotidiană.” (Sr. Veronica – Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot)
- „Plec de aici mulțumită și încărcată sufletește, cu dorința arzătoare de a transmite și altora experiența frumoasă trăită la picioarele Maicii Domnului. Plec cu nostalgia de a mă întoarce aici ori de câte ori voi avea posibilitatea și nu singură, ci îndemnându-i pe cât mai mulți să trăiască o experiență atât de minunată: aceea de a-l găsi pe Cristos.” (Sr. Maria A. - Maestre Pie Venerini)
- „«Ai milă de mine, Doamne!» – aceasta a devenit rugăciunea mea simplă pe parcursul acestor zile de meditație. El, fidel alianței sale și plin de milă față de mine, a reaprins în sufletul meu măreția chemării de a trăi în el și din el, pentru a fi un izvor de bucurie și credință”. (Sr. Cristina G. – Surorile Sărace ale Sfântului Iosif)
- „Experiențele spirituale de credință împărtășite de părintele predicator sunt o bogăție și o încurajare de a persevera în urmarea lui Cristos, crescând în libertatea interioară care se construiește pe adevăr, sinceritate și mai ales pe umilință. Orice om, cu diversitatea, originalitatea, limitele și fragilitățile sale, este «fratele meu» care trebuie respectat, primit și susținut.” (Sr. Florica – Surorile Maria Bambina)
La încheierea acestor zile binecuvântate, ne îndreptăm gândul și inima cu o profundă recunoștință către Părintele ceresc pentru toate harurile, luminile și mângâierile spirituale pe care le-a revărsat asupra noastră. Purtăm în suflet o aleasă mulțumire față de pr. Cristian Dumea, care, prin simplitatea, sinceritatea, profunzimea teologică și umorul său pedagogic, ne-a fost un adevărat călăuzitor pe drumul reînnoirii interioare. De asemenea, adresăm mulțumiri pline de căldură comunității găzduitoare a Mănăstirii Carmelitane, care ne-a primit cu o generozitate deosebită și a creat cadrul păcii și al tăcerii primitoare, sub ocrotirea maternă a Maicii Domnului de pe Muntele Carmel. Dumnezeu să răsplătească înzecit dăruirea tuturor celor care au făcut posibil acest timp de reînnoire duhovnicească!
Sr. Agneza Mihaela Fodor, OA
Album foto
3-9 august 2026: Luncani: Exerciții spirituale intercongregaționale
