Noi, tinerii, experimentăm zilnic situaţii diferite care ne influenţează viaţa. Ritmul zilnic ne poartă cu o viteză uneori prea mare prin viaţă.
Parcă mai ieri eram copii, parcă mai ieri ne jucam cu păpuşile şi maşinuţele. Copilăria: ce perioadă frumoasă şi lipsită de griji.
Dar azi?
Astăzi suntem adolescenţi sau chiar tineri şi vrem să fim fericiţi.
La această vârstă percepem fericirea ca pe o lipsă a grijilor şi a suferinţei. Experienţa copilăriei ne face să refuzăm noul pas pe care ni-l propune viaţa. Percepem fericirea ca lipsa responsabilităţilor.
Alţii înţeleg fericirea ca posedarea materiei. Dar poate oare ceva exterior să schimbe interiorul nostru? Nu poţi să te înnoieşti interior multiplicând lucrurile exterioare. Achiziţionarea celor mai noi lucruri materiale te va distrage de la adevăratul tău scop. Societatea noastră modernă îşi găseşte fericirea în noutate şi senzaţional. Dacă în trecut modernitatea avea semnificaţia de progres, astăzi cuvântul modernitate a devenit sinonim pentru cuvântul noutate. Ceea ce este nou trezeşte interes. Doar când ai cel mai nou telefon eşti fericit.
Sunt şi persoane care nu-şi refuză nimic din ofertele acestei lumi în numele fericirii. Şi sfântul Augustin a dus o astfel de viaţă, iar la final a exclamat: "Eu te căutam în exterior şi tu erai în interiorul meu".
Noi cum percepem fericirea? Tu eşti fericit? De ce?
Fericirea creştină se referă la om în totalitatea sa. Atât fericirea pământească, cât şi cea cerească. De aceea, fericirea trebuie să izvorască din interior. "Drumul fericirii tale nu pleacă de la persoane şi lucruri pentru a ajunge la tine; el porneşte întotdeauna din tine pentru a merge la ceilalţi" (Michel Quoist). Care este izvorul fericirii tale? Cristos l-a descoperit omului pe om. Cristos l-a descoperit pe om ca fiu iubit de Dumnezeu. Ştiindu-te iubit de Tatăl, poţi oare să nu fii fericit? Tocmai despre această fericire suntem chemaţi să dăm mărturie.
Trăim zile de har pe parcursul acestei Întâlniri Naţionale a Tineretului Catolic care ne pot ajuta să ne clarificăm anumite aspecte din viaţa noastră. Trebuie să fim conştienţi că în aceste zile ne hrănim spiritual, dar în acelaşi timp hrănim spiritual şi pe alţii. Suntem o mărturie vie a celui în care credem, Isus Cristos.
Claudiu Bulai
* * *
Secţiunea specială "Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic 2012" pe ercis.ro
