Miercuri, 24 iunie 2026, în solemnitatea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, în Catedrala Romano-Catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi a fost celebrată una dintre cele mai însemnate sfinte Liturghii ale anului: hirotonirea întru sfânta Preoţie a zece diaconi, prin impunerea mâinilor şi rugăciunea de consacrare rostite de Preasfinţitul Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi.

Au concelebrat PS Thomas Deenihan, episcop de Meath, Irlanda, PS Petru Sescu, episcop auxiliar de Iaşi, PS Petru Gherghel, episcop emerit, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop emerit, formatorii şi profesorii candidaţilor, preoţi din ţară şi din străinătate.

La acest moment de adâncă semnificaţie eclezială au mai luat parte persoane consacrate, seminarişti, familiile candidaţilor, precum şi numeroşi credincioşi, care s-au unit în rugăciune spre a întâmpina, cu bucurie şi recunoştinţă, darul a zece noi slujitori ai altarului oferit Bisericii locale şi universale.

În omilia rostită cu acest prilej, Preasfinţitul Iosif Păuleţ i-a invitat pe candidaţi să îşi contemple misiunea în lumina figurii Sfântului Ioan Botezătorul, precursorul Domnului. Pornind de la exemplul Înaintemergătorului, a conturat trei dimensiuni fundamentale ale slujirii preoţeşti. Cea dintâi este chemarea profetică: aceea de a fi glasuri îndrăzneţe ale evangheliei într-o lume marcată de relativism şi de criza adevărului, glasuri care să rostească, fără teamă, cuvântul lui Dumnezeu. Cea de-a doua este chemarea de înainte-mergători, după modelul lui Ioan, prin care preotul este chemat să pregătească inimile oamenilor pentru întâlnirea cu Cristos şi să-i călăuzească pe credincioşi pe calea vieţii în har. Cea de-a treia este chemarea la mărturie autentică: o viaţă coerentă, în care propovăduirea cuvântului este confirmată de faptele iubirii concrete şi ale slujirii dăruite cu generozitate.

După omilie a urmat ritul sacru al hirotonirii. Candidaţii şi-au exprimat în mod public voinţa de a primi sacramentul Preoţiei şi au făgăduit ascultare şi fidelitate episcopului diecezan şi succesorilor săi legitimi. În timpul cântării Litaniei tuturor sfinţilor, aceştia s-au prosternat înaintea altarului - un gest profund care a exprimat nu doar smerenia şi totala lor abandonare în mâinile lui Dumnezeu, ci şi o simbolică moarte faţă de sine şi faţă de lume, pentru a se putea ridica la o viaţă complet nouă, dedicată slujirii. În acele momente de intensă încărcătură spirituală, în timp ce candidaţii se aflau prosternaţi la pământ, întreaga comunitate unită în rugăciune a invocat mijlocirea Bisericii din ceruri, amintind că nimeni nu păşeşte singur pe calea Preoţiei, ci susţinut de marea familie a sfinţilor.

Ritul a continuat cu cel mai dens şi solemn moment al celebrării: impunerea mâinilor şi rugăciunea de consacrare. În deplină tăcere, Preasfinţitul Iosif şi-a impus mâinile pe capul fiecărui candidat, gest străvechi, de origine apostolică, prin care este transmis darul Duhului Sfânt. Acestui gest sacru i s-au alăturat ceilalţi episcopi prezenţi - PS Petru Sescu, episcop auxiliar de Iaşi, PS Petru Gherghel, episcop emerit de Iaşi, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop emerit de Bucureşti şi PS Thomas Deenihan, episcop de Meath (Irlanda) - exprimând comuniunea deplină a Colegiului Episcopilor cu Biserica locală. Apoi, într-o procesiune solemnă, fiecare preot prezent a repetat acest gest sacru pe capul candidaţilor, manifestând unitatea şi fraternitatea sacerdotală a întregului cler strâns în jurul păstorilor săi. A urmat apoi marea rugăciune de consacrare, prin care Dumnezeu Tatăl a fost rugat să reverse asupra acestor aleşi demnitatea Preoţiei, configurându-i mistic cu Cristos - Capul, Păstorul şi Mirele Bisericii sale.

După acest moment culminant, a urmat îmbrăcarea veşmintelor sacerdotale şi ungerea mâinilor cu Sfânta Crismă. Acest din urmă gest, amintind de ungerea cu Duhul Sfânt a lui Isus din Nazaret, pecetluieşte consacrarea noilor preoţi. Sfinţite şi parfumate cu uleiul mântuirii, palmele lor au primit menirea de a aduce pe altar jertfa euharistică, de a dezlega păcatele şi de a împărţi binecuvântarea lui Dumnezeu. A urmat apoi înmânarea pâinii şi a vinului: prin cuvintele rituale adresate fiecăruia - "Primeşte darul poporului sfânt, care trebuie oferit lui Dumnezeu. Dă-ţi seama de ceea ce vei săvârşi, pune în practică ceea ce vei săvârşi şi orânduieşte-ţi viaţa după misterul Crucii Domnului" -, Biserica le-a încredinţat misiunea centrală a vieţii lor: celebrarea Sfintei Liturghii şi chemarea de a-şi transforma propria viaţă într-o jertfă vie.

Sfânta Liturghie a continuat apoi cu liturgia euharistică, în cadrul căreia cei zece noi preoţi au concelebrat pentru prima dată, frângând Pâinea Vieţii la altar alături de păstorul diecezei.

La finalul celebrării, un reprezentant al noilor preoţi a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru darul chemării, precum şi familiilor, formatorilor şi tuturor celor care i-au însoţit pe drumul vocaţiei. Bucuria momentului a fost împărtăşită de întreaga adunare, care a rămas unită în rugăciune şi recunoştinţă.

Sărbătoarea s-a încheiat sub semnul "binecuvântării primiţiale" - prima binecuvântare solemnă pe care noii preoţi au împărtăşit-o episcopilor, părinţilor şi tuturor credincioşilor prezenţi. Încredinţaţi ocrotirii Maicii Domnului şi inspiraţi de curajul sfântului Ioan Botezătorul, cei zece noi slujitori păşesc de astăzi în secerişul Domnului, devenind pentru întreaga Biserică semne vii ale speranţei, ale milostivirii şi ale iubirii lui Cristos în lume.

Cei 10 noi prezbiteri provin din diferite comunităţi parohiale şi au fost hirotoniţi pentru Dieceza de Iaşi, respectiv pentru ordine şi congregaţii călugăreşti:

  1. Dominic Brandiu, din Parohia "Sfântul Gheorghe", Lilieci, pentru Dieceza de Iaşi

  2. Iosif-Eduard Budău, din Parohia "Naşterea Sfintei Fecioare Maria", Valea Seacă, pentru Dieceza de Iaşi

  3. Alexandru-Cristinel Chiricheş, FIM, din Parohia "Înălţarea Sfintei Cruci", Luizi Călugăra, pentru Congregaţia "Fiii Iubirii Milostive"

  4. Laurenţiu Diac, din Parohia "Înălţarea Sfintei Cruci", Bacău, pentru Dieceza de Iaşi

  5. Ioachim Doboş, din Parohia "Adormirea Maicii Domnului", Horgeşti, pentru Dieceza de Iaşi

  6. Laurenţiu Frâncu, Ocarm., din Parohia "Sfântul Anton", Faraoani, pentru Ordinul Carmelitan

  7. Alexandru Mârţ, din Parohia "Adormirea Maicii Domnului", Pildeşti, pentru Dieceza de Iaşi

  8. Daniel Mîrţ, din Parohia "Adormirea Maicii Domnului", Pildeşti, pentru Dieceza de Iaşi

  9. Gabriel-Ştefan Mureşan, OFMConv, din Parohia "Sfântul Anton de Padova", Baia Mare, pentru Provincia Franciscană

  10. Florin-Marian Nistor, OFMConv, din Parohia "Sfântul Ioan Nepomuk", Huta-Certeze, filiala "Sfânta Rita", Târşolţ, Satu Mare, pentru Provincia Franciscană

Câteva mărturii ale noilor prezbiteri:

  • "Hirotonirea mea preoţească reprezintă împlinirea unui parcurs vocaţional început cu mulţi ani în urmă, atunci când am simţit pentru prima dată chemarea lui Cristos de a-l urma mai îndeaproape. De-a lungul formării în seminar, prin rugăciune, studiu şi experienţe pastorale, am înţeles că preoţia nu este o răsplată pentru meritele omului, ci un dar gratuit al lui Dumnezeu şi o misiune de slujire închinată Bisericii şi oamenilor. În ziua hirotonirii, am simţit profund prezenţa lui Dumnezeu şi comuniunea întregii Biserici. Prin impunerea mâinilor episcopului şi rugăciunea de consacrare, am primit harul de a participa în mod special la preoţia lui Cristos, fiind chemat să vestesc evanghelia, să celebrez Sfintele Taine şi să păstoresc poporul lui Dumnezeu. Sunt profund recunoscător părinţilor mei, familiei, formatorilor, profesorilor, confraţilor preoţi şi tuturor celor care m-au susţinut prin rugăciune şi exemplu. Fără ajutorul şi încurajarea lor, acest drum ar fi fost mult mai greu. Astăzi, ca preot al lui Cristos şi al Bisericii sale, îmi doresc să fiu un slujitor credincios, apropiat de oameni, disponibil pentru cei aflaţi în nevoie şi un martor autentic al iubirii divine. Îi încredinţez întreaga mea slujire ocrotirii Sfintei Fecioare Maria şi îi rog pe toţi credincioşii să mă însoţească în continuare cu rugăciunea lor. «Iată-mă, Doamne, vin să fac voia ta!» (Ps 40,8)." (pr. Iosif-Eduard Budău)

  • "Sacramentul primit astăzi a adus în inima mea o bucurie profundă şi un zel reînnoit pentru slujirea la care Domnul mă cheamă pentru întreaga viaţă. Pe parcursul celebrării am simţit în mod deosebit rugăciunea şi apropierea celor prezenţi, iar această comuniune a făcut ca harul acestei zile să fie cu atât mai intens trăit. În bucuria acestui moment sunt cuprinse şi prezenţa familiei mele, prietenia celor care mi-au fost alături şi legătura vie cu comunitatea natală, alături de care am învăţat să descopăr şi să urmez chemarea Domnului. Port în suflet recunoştinţă faţă de Domnul pentru acest dar minunat şi îl rog să mă întărească mereu, pentru ca slujirea mea să fie un răspuns fidel, generos şi plin de iubire faţă de voinţa sa." (pr. Dominic Brandiu)

  • "Ziua de 24 iunie a fost o zi memorabilă pentru noi, deoarece cu ajutorul lui Dumnezeu am fost hirotoniţi prezbiteri pentru a sluji poporul său. A fost o zi plină de emoţie în care am simţit harul lui Dumnezeu care s-a revărsat asupra noastră. Suntem profund recunoscători pentru acest dar pe care l-am primit, taina Sfintei Preoţii. Le mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi şi s-au unit în rugăciune, în mod special celor care într-un fel sau altul au contribuit să ajungem preoţi." (pr. Alexandru Mârţ)

  • "Astăzi a fost ziua în care cerul s-a aplecat puţin mai jos peste mine. Emoţia de la Sfânta Liturghie a fost de nedescris: mâinile Preasfinţitului pe capul meu, rugăciunile care m-au învăluit… Am simţit greutatea şi, în acelaşi timp, bucuria chemării - aceea de a nu mai fi doar al meu, ci dăruit lui Cristos şi oamenilor. Mi-am amintit de drumul parcurs, de momentele de îndoială, iar acum simt responsabilitatea de a sluji cu smerenie, dragoste şi răbdare. Mulţumesc lui Dumnezeu, familiei, părintelui spiritual şi tuturor celor care m-au susţinut. Este un început, nu o încheiere, şi îl primesc cu recunoştinţă şi cu dorinţa sfântă de a fi vrednic. De aceea, vă rog să continuaţi să vă rugaţi pentru mine, aşa cum şi eu mă voi ruga pentru voi; astfel, deşi departe unii de alţii, rămânem uniţi în rugăciune." (pr. Frâncu Laurenţiu)

  • "Pentru a descrie ce am trăit şi am primit cuvintele sunt prea sărace. Totuşi, voi încerca să le dau glas. Pentru mine, momentul hirotonirii preoţeşti reprezintă împlinirea unei căutări de 13 ani, de când am simţit prima dată glasul Domnului. Îi mulţumesc lui care, în ciuda lipsei mele de vrednicie, m-a chemat şi m-a făcut slujitor al său şi al poporului său. Îndrept, de asemenea, un gând de aleasă recunoştinţă şi preţuire către echipa profesorală şi formativă, în frunte cu părintele rector Ştefan Lupu; de-a lungul anilor de seminar, cu multă dedicare, aceştia ne-au predat ştiinţele sacre, dar ne-au învăţat şi cum să fim mai aproape de oameni. La finalul acestor rânduri, vă rog să vă rugaţi în continuare pentru mine, ca să pot fi un preot bun şi sfânt." (pr. Laurenţiu Diac)

  • "Nu este uşor să exprimi în cuvinte bucuriile care îţi marchează existenţa, iar momentul pe care l-am trăit astăzi dă mărturie despre acest adevăr. Chiar dacă am lăsat în urmă un timp formativ îndelungat, nu ne aflăm la capătul drumului, ci în faţa unui nou început. Isus a privit spre fragilitatea noastră şi a îmbrăţişat-o de la înălţimea Crucii sale, chemându-ne să fim misionari ai bucuriei. În faţa unei asemenea chemări, emoţiile care ne-au cuprins au fost profunde; totuşi, nu rămânem cu gândul doar la noi, ci îi purtăm în inimă şi pe toţi aceia pe care îi vom întâlni în noua noastră misiune. Doresc să le mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca această zi să fie atât de specială." (pr. Daniel Mîrţ)

  • "În ziua de 24 iunie, momentul hirotonirii mele sacerdotale, bucuria s-a îmbinat cu emoţia, iar recunoştinţa, cu sentimentul profund al responsabilităţii. A fost o zi unică, ale cărei trăiri sunt greu de descris în cuvinte. Sunt conştient că acest mare dar pe care l-am primit nu reprezintă o treaptă mai înaltă faţă de ceilalţi oameni, ci este o chemare de a-i sluji pe ei şi, prin ei, mai mult pe Dumnezeu. Am deplină încredere în Domnul că va fi alături de mine pentru a deveni un preot după inima sa. Mulţumesc tuturor celor care mi-au fost aproape, atât în perioada de formare din seminar, cât şi în această zi specială, fie prin prezenţa fizică, fie prin intermediul televiziunii. Domnul să primească sacrificiile şi rugăciunile tuturor." (pr. Ioachim Doboş)

Marcu-Emanuel Talmaciu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto:

- Foto: Ovidiu Bişog

- Foto: Adrian Cuba

Conținut extern de la YouTube Permite conținutul extern pentru a afișa acest material.
Deschide pe YouTube ↗

* * *

Transferuri şi numiri în Dieceza de Iaşi (de la 1 august 2026)