Foto: Adrian Cuba
Iaşi: Mărturii ale neoprezbiterilor

Marţi, 24 iunie 2025, în sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, zece diaconi au primit sacramentul Preoţiei prin impunerea mâinilor şi rugăciunea de consacrare a Excelenţei Sale Iosif Păuleţ, episcop al Diecezei de Iaşi. A fost un moment de profundă încărcătură spirituală şi un pas esenţial şi ireversibil în viaţa lor de slujire. Emoţia şi bucuria trăite în acel moment de neuitat s-au reflectat nu doar pe chipurile lor, ci şi în mărturiile sincere şi pline de entuziasm pe care le-au împărtăşit ulterior, exprimând recunoştinţa şi entuziasmul pentru chemarea primită.

  • "Nu cred că există ceva mai frumos în această lume decât să simţi iubirea celor din jur şi, mai ales, iubirea lui Dumnezeu. Astăzi, la sfânta liturghie de hirotonire, am simţit-o, cu bucurie, din plin. Privirile tuturor celor care m-au însoţit şi susţinut pe parcursul întregii vieţii - părinţi, fraţi, prieteni, diverşi preoţi - m-au emoţionat profund. Am putut citi în ele bucurie, speranţă, împlinire şi multă recunoştinţă. În fond, darul vocaţiei nu este un drum solitar, ci rodul unei iubiri împărtăşite. Personal, nu pot decât să-i mulţumesc bunului Dumnezeu pentru chemarea la sfânta preoţie şi pentru implicarea tuturor celor care m-au susţinut şi încurajat. Acum, plin de recunoştinţă, îi încredinţez lui Dumnezeu viitorul meu, rugându-l să mă ajute să rămân fidel şi să fiu un preot după inima sa." (Marius-Petrişor Gherghel)

  • "Astăzi, prin hirotonire, am primit un dar fără niciun merit din partea mea: Preoţia. Am simţit cum harul lui Dumnezeu m-a atins profund, iar inima mea s-a umplut de fericire şi recunoştinţă. Preoţia nu e o onoare, ci o slujire: să-l fac prezent pe Cristos în lume, în Euharistie, în cuvânt şi în oameni. Aş dori ca ornatul şi stola să nu reprezinte nişte haine împărăteşti, ci acel ştergar pe care Isus l-a luat când a spălat picioarele ucenicilor săi! Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru tot! Mulţumesc de asemenea familiei şi tuturor celor care mi-au fost alături în parcursul meu şi astăzi la această minunată sărbătoare! Domnul să vă răsplătească însutit! Cu umilinţă şi bucurie, spun astăzi: «Iată-mă, Doamne, trimite-mă!»" (Pr. Laurenţiu-Daniel Timaru)

  • "Trei cuvinte pentru a descrie sărbătoarea minunata de astăzi: bucurie, recunoştinţă şi încredere. Bucurie pentru că, după atâţia ani de formare umană, intelectuală, spirituală şi pastorală, am ajuns la mult aşteptata zi a hirotonirii prezbiterale. Recunoştinţă, pentru că, în marea sa iubire şi milostivire, Dumnezeu a privit spre mine şi m-a chemat să-l slujesc, fără vreun merit din partea mea. Încredere pentru că m-am încredinţat Domnului, în simplitatea inimii mele, şi cu sentimentul de abandonare în braţele sale, am încredere că mă va însoţi şi, prin harurile şi asistenţa sa, va face rodnică slujirea mea. Domnul să fie lăudat pentru lucrările minunate pe care le înfăptuieşte în vieţile noastre!" (Pr. Alin-Florin Balint)

  • "Astăzi am rostit «da»-ul cel mai profund şi angajant din viaţa mea: am fost hirotonit preot al lui Cristos. Cu emoţie, pace şi o bucurie care nu se poate exprima în cuvinte, m-am abandonat în voia Tatălui, conştient că el mă trimite să slujesc, nu să fiu slujit. Preoţia este, pentru mine, o chemare de a trăi în mijlocul oamenilor, dar cu inima lipită de Dumnezeu. Să pot celebra sfintele taine, să ascult, să încurajez, să fiu aproape de cei care suferă - iată darurile care mi-au fost încredinţate. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru fidelitatea cu care m-a condus până aici, chiar şi în momentele de îndoială. Mulţumesc părinţilor mei, confraţilor, formatorilor şi tuturor celor care au fost parte din acest drum. De azi înainte, fiecare zi va fi o ocazie să trăiesc evanghelia cu dăruire, în iubirea lui Cristos care mi-a spus: «Nu voi mai numi slugi, ci prieteni.»" (Pr. Sergiu-Lucian Cimpoeşu, OFMConv.)

  • "«Dumnezeu nu-i cheamă pe cei vrednici, ci pe cei pe care îi alege», spunea Sfânta Tereza de Lisieux. Acesta a fost motoul pe care l-am ales pentru hirotonirea prezbiterală. Sărbătoarea de astăzi a fost emoţie, a fost mărturie, a fost moment de har şi binecuvântare. Îi mulţumesc lui Dumnezeu care m-a chemat şi m-a ales să fiu preot, nu pentru vrednicia mea, ci în marea sa iubire m-a ales pentru a lucra prin mine. Ceea ce am învăţat în anii de formare este că Dumnezeu lucrează cu oamenii prin oameni; preotul trebuie să fie, în primul rând, om, apoi, un bun creştin şi, în final, preot al lui Cristos. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la formarea mea şi Dumnezeu să le răsplătească munca în veşnicie. Un mesaj pentru cei care simt chemarea la Sfânta Preoţie: «Curaj, ridică-te, te cheamă!»". (Pr. Dragoş-Celestin Burcă)

Diac. Antonio-Daniel Băcăoanu

* * *

Iaşi: Zece diaconi au fost hirotoniţi preoţi (24 iunie 2025)