În catedrala "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi a avut loc luni, 2 aprilie 2007, începând cu ora 19.30, o oră de rugăciune organizată în amintirea papei Ioan Paul al II-lea, primul papa polonez din istorie. Privegherea a fost organizată de părintele vicar Cristinel Farcaş împreună cu tinerii din parohie.
În cadrul orei de rugăciune au participat copii, tineri, adulţi şi bătrâni alături de care au fost pr. Cristinel Farcaş şi PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi. Toţi împreună au comemorat doi ani de la moartea papei Ioan Paul al II-lea.
În timpul privegherii au existat mai multe momente, printre care prezentarea contextului în care s-a născut papa Ioan Paul (un moment de mulţumire adresat mamei lui, Emilia), apoi un alt moment a fost rugăciunea rozariului în care s-au meditat misterele de lumină. La final a avut loc o prezentare a aspectelor importante din viaţa papei, prezentare care s-a încheiat cu câteva cuvinte adresate de PS Petru Gherghel celor prezenţi în Biserica.
În prima parte a privegherii pr. Cristinel Farcaş a făcut o introducere cu privire la personalitatea papei, la impactul pozitiv pe care l-a avut în rândul oamenilor, dar mai ales în rândul tinerilor. "A plecat în 2005 dintre noi, însă a rămas ca un prieten. Ultimele cuvinte pe care le-a rostit au fost adresate tinerilor. Le-a vorbit şi i-a îndemnat la bucurie". Părintele a ţinut să mulţumească lui Dumnezeu, în numele tuturor, pentru marele dar pe care l-a făcut omenirii, lăsând să se nască pentru noi un om al dialogului, un om al iertării, un om al suferinţei, un om al rugăciunii. "Papa Ioan-Paul al II-lea a avut o istorie care l-a făcut mai asemănător cu Isus Cristos. Să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dat şansa de a fi cunoscut pe acest papă al tinerilor".
Cel de-al doilea moment a fost tot unul de mulţumire, însă de această dată o mulţumire adresată mamei lui Karol Wojtila, Emilia.
Cu ajutorul unui videoproiector şi al unor materiale realizate în Power Point, cei prezenţi în biserică au putut vedea şi cunoaşte circumstanţele în care s-a născut papa, în ce condiţii trăiau oamenii în acele vremuri, cât de afectaţi erau de situaţia critică declanşată de Primul Război Mondial şi cât de greu era pentru o femeie să păstreze un copil în cazul în care rămânea însărcinată.
Tinerii, adulţii, bătrânii care erau în biserică au aflat din materialul prezentat că în ciuda vârstei înaintate, a sănătăţii şubrede, dar mai ales a nesiguranţei şi fricii declanşării unui nou război, Emilia s-a hotărât să dea viaţa celui de-al treilea fiu pe care l-a numit Karol, un fiu căruia milioane de oameni, tineri şi bătrâni i-au strigat de fiecare dată când vizita ţările şi oraşele lumii: "Ioan Paul II, lumea te iubeşte!"
Referitor la păstrarea unui copil atunci când Dumnezeu ţi-l dă, unul dintre slide-urile cuprinse în materialele de prezentare spunea : "Din iubire faţă de Dumnezeu, dacă aştepţi un copil sau când Dumnezeu va vrea să ţi-l dăruiască, să nu-l refuzi. Ţi-ai face rău ţie însuţi, familiei tale, fiului tău şi lumii întregi. Cine ştie ce plan are Dumnezeu cu fiul tău".
Următorul moment a fost rugăciunea rozariului, închinată Fecioarei Maria în care s-au meditat misterele de lumină. Înaintea începerii rozariului, pr. Cristinel Farcaş a spus câteva cuvinte despre legătura şi apropierea pe care a avut-o papa faţă de Maica Domnului, despre cum au luat naştere misterele de lumină. "Mama lui Ioan Paul a murit când el avea 9 ani. Chiar dacă a pierdut-o pe mama lui, a avut totuşi o mamă cereasca, pe Maria. "Totus tuus", aceasta a fost deviza pontificatului său, "Cu totul al tău", adică al Sfintei Fecioare Mariei".
Tinerii şi cei prezenţi în biserică s-au rugat, au meditat, au cântat Mariei pentru a slăvi măreţia, sfinţenia ei, grija pe care a avut-o faţă de papa Ioan Paul al II-lea care, aşa cum spunea pr. Cristinel, a lăsat multe învăţăminte concrete pe acest pământ: "să ştim să cerem iertare, să-i iubim necondiţionat pe toţi, să apărăm demnitatea umană şi viaţa, să ştim să suferim şi să ştim cum să acceptăm şi să suportam răul, să ne abandonăm şi să iubim ca fii pe Mama lui Isus, să căutam şi să apărăm fără osteneală pacea, să rămânem absolut fideli propriului rol, să avem certitudinea adevăratei bucurii în Cristos".
După rozariu, participanţii la comemorarea celor doi ani de la moartea Sfântului Părinte au urmărit câteva momente importante din viaţa papei. Înainte de a vedea imaginile care rulau cu ajutorul videoproiectorului, pr. Cristinel a povestit celor de faţă, despre minunea pe care papa a făcut-o unei călugăriţe care suferea de aceeaşi boala de care suferea şi el: boala Parkinson. "Papa Ioan Paul nu doar s-a rugat, dar a şi acţionat. Rugăciunea invita la acţiune", a subliniat pr. Cristinel.
În cadrul prezentării au fost accentuate mai multe aspecte din viaţa papei. Credincioşii au primit mesajul Sfântului Părinte, chiar dacă acesta a fost adresat indirect: "Deschideţi larg porţile inimii voastre lui Cristos, nu vă fie teamă!". Credincioşii s-au rugat în cadrul privegherii aşa cum a cerut însuşi papa pe data de 6 iulie 2003 în piaţa "San Pietro". "Doar aşa reuşesc să merg mai departe, doar cu ajutorul forţei pe care rugăciunea mi-o dă, din partea celor care se roagă pentru mine."
La finalul acestei prezentări PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, a felicitat iniţiativa organizării unei asemenea rugăciuni, rugăciune ce duce la unirea cu alţi creştini, care de asemenea se roagă în amintirea papei Ioan Paul al II-lea.
PS Petru Gherghel a ţinut să facă o mărturie personală cu privire la un lucru care l-a marcat cu privire la papa. "Am participat la patru sinoade ale episcopilor în care papa a stat mereu în mijlocul nostru. Şi ce făcea papa Ioan în timp ce asculta? Stătea mereu cu rozariul în mână... Nu-l vedeai niciodată fără rozariu în mână. Un gest surprinzător". Pe lângă această mărturie PS Gherghel a spus că rozariul este cartea de identitate a creştinului catolic, a tânărului, cartea cu care te poţi prezenta oriunde, cu care poţi ajunge uşor la Dumnezeu. "Dacă vrei să te întâlneşti cu Dumnezeu, foloseşte-te de Maria. Arma creştinului catolic este rozariul".
PS Gherghel a mai povestit cum zeci de mii tinerii s-au adunat să se roage rozariul înainte ca papa să-şi încheie cursul vieţii. "După ce au aflat că a murit, a urmat o tăcere după care toţi au început să aplaude. Au intonat cântecul "Salve Regina" şi papa de la fereastra cerului privea spre pământ".
Ora de rugăciune s-a încheiat cu o invitaţie din partea PS Petru Gherghel de a cânta, la fel ca acum doi ani, cântecul "Salve Regina" pe care toţi l-au cântat ridicându-se în picioare şi aplaudând la final.
Cei prezenţi în biserică, copii, tineri, adulţi, bătrâni au conştientizat ideea că adevărata stâncă pe care Cristos a pus Biserica celui de-al treilea mileniu este papa Wojtyla, noul sfânt în cer, de unde va continua să lucreze pentru binele oamenilor.
Iulia Benchea
