Comisia a fost prezidată de prof. univ. dr. Conțiu Tiberiu Șoitu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Alături de conducătorul științific, din comisie au făcut parte prof. univ. dr. Rodica Marta Vartic, cunoscută sub numele literar Marta Petreu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Simona Modreanu, de la universitatea ieșeană, și pr. prof. univ. dr. Wilhelm Dancă, de la Universitatea din București.
La susținere au participat, alături de membrii comisiei, colegi ai părintelui Gabriel de la Facultatea de Teologie Romano-Catolică, precum și prieteni și apropiați, care au venit să-i fie alături în această zi.
„Am construit la rândul meu o lume”, a spus părintele Gabriel în prezentarea lucrării, referindu-se la anii petrecuți în apropierea textelor lui Cioran. O lume construită din materialele gânditorului român și după înțelegerea filosofiei propusă de Pierre Hadot. În această cercetare a găsit ceva care l-a interesat intelectual și care l-a provocat personal.
Apropierea de Cioran a început în anul 2018, în timpul studiilor de filosofie de la Roma. Părintele Gabriel intenționa atunci să pregătească o lucrare despre Nietzsche sau Kierkegaard. Profesorul Simone D’Agostino, de la care auzise despre Pierre Hadot și despre filosofia ca exercițiu spiritual, i l-a propus însă pe Cioran. Sugestia a devenit începutul unui drum de cercetare pe care l-a continuat apoi în cadrul doctoratului.
În centrul lucrării se află filosofia înțeleasă ca mod de viață: o practică prin care omul își examinează existența și încearcă să-și transforme felul de a gândi și de a trăi. Părintele Gabriel și-a exprimat convingerea că „filosofia pune în mișcare, produce transformări, pune în criză”. De aici și interesul pentru legătura dintre experiențele lui Cioran și paginile pe care acesta le-a scris.
Cercetarea este organizată în patru capitole. Primele două prezintă filosofia ca mod de viață și urmăresc biografia lui Emil Cioran, cu atenție la insomnie și la trecerea la limba franceză. Autorul le analizează ca experiențe care i-au schimbat raportarea la filosofie și la scris.
În Exercițiile disperării, cercetarea urmărește felul în care Cioran își confruntă suferința și caută, prin reflecție și scris, să-și facă existența suportabilă. În Exercițiile beatitudinii sunt analizate iubirea, credința și muzica, experiențe prin care el caută o depășire, chiar provizorie, a condiției sale.
După prezentarea lucrării, membrii comisiei i-au adresat părintelui Gabriel mai multe întrebări. Dialogul a vizat, între altele, raportul dintre disperare și beatitudine în opera lui Cioran, precum și întrebarea dacă acesta îl citise pe Lucian Blaga și fusese influențat de gândirea lui. O altă intervenție a adus în discuție alegerea titlului tezei: diferența dintre „exercițiu” și „problemă” și posibilitatea de a vorbi despre „probleme cioraniene”. Aceste întrebări au oferit prilejul revenirii asupra unor idei centrale ale cercetării.
În prezentarea sa, părintele Gabriel a vorbit cu recunoștință despre cei care l-au ajutat în acești ani: printr-o carte, un articol, o sugestie sau prin apropiere. Le-a mulțumit și celor care l-au mai scos, din când în când, din lumea cercetării. A fost un gând în care studiul și prietenia și-au găsit firesc locul împreună.
Comisia i-a acordat calificativul „Foarte bine”.
Părintele Ștefan Lupu, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică, i-a adresat, la rândul său, un cuvânt de felicitare.
Îl felicităm pe părintele Gabriel și îi dorim să se bucure de munca împlinită și să împărtășească studenților săi curiozitatea și pasiunea pentru filosofie care l-au însoțit în acești ani!
Pr. Cristian Bîrnat
Album foto
9 noiembrie 2026: Iași: Filosofia ca mod de viață. Doctoratul părintelui Gabriel Hălănduț
