Iaşi: 56 de ani de la moartea ep. Anton Durcovici

Se împlinesc 56 de ani de la moartea ep. Anton Durcovici la 10 decembrie 2007. În Dieceza de Iaşi a continuat şi anul acesta novena de rugăciune pentru beatificarea episcopului martir Anton Durcovici. Rugăciunile au început duminică, 2 decembrie. Dosarul său de beatificare se află pe masa de lucru a Comisiei Pontificale pentru Cauza Sfinţilor din Vatican.

Anton Durcovici s-a născut la 17 mai 1888 în Austria, la Bad Deutsch-Altenburg. În 1894 se stabileşte la Iaşi. Între 1901 şi 1906 face studiile seminariale la Bucureşti, apoi pleacă la Roma, pentru a-şi completa studiile. Este sfinţit preot la 20 septembrie 1910 în Cetatea Eternă. La 30 octombrie 1947 este numit episcop de Iaşi. După arestarea sa la 26 iunie 1949, în noaptea de 10/11 decembrie 1951 moare în închisoarea comunistă de la Sighetu Marmaţiei.

Anul viitor se vor împlini 120 de ani de la naştere şi 60 de ani de la hirotonirea sa ca episcop. Cu această ocazie vor avea loc iniţiative şi celebrări speciale. Astfel, pentru ziua de 10 mai este prevăzut un pelerinaj diecezan la Sighetu Marmaţiei; duminică, 11 mai se va depune în catedrala din Iaşi o urnă cu pământ luat din Cimitirul Săracilor, unde au fost îngropaţi peste 50 de ierarhi şi oameni politici care au murit în închisoarea de acolo; sâmbătă, 17 mai se va celebra o Liturghie solemnă cu participarea tuturor episcopilor catolici din ţară. Alte iniţiative: editarea unei medalii comemorative şi punerea unei plăci în catedrala veche din Iaşi; realizarea unor studii de către Departamentul de Cercetare Ştiinţifică din cadrul Episcopiei de Iaşi; organizarea unor sesiuni ştiinţifice şi culturale în memoria episcopului Durcovici etc.

Date despre ep. Durcovici

La 30 octombrie 1947 a fost numit episcop şi la 5 aprilie 1948 a fost consacrat de Gerald Patrik O'Hara, nunţiu apostolic, şi înscăunat la 14 aprilie acelaşi an. Această numire a fost făcută de papa Pius al XII-lea (1939-1958) în înţelegere cu Înaltul Guvern al ţării şi conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun şi Statul Român.

Mons. Anton Durcovici s-a născut la 17 mai 1888 în Bad Deutsch-Altenburg, în Austria. La vârsta de opt ani a venit la Iaşi, unde a frecventat timp de doi ani cursurile Şcolii Elementare a Parohiei Catolice. Apoi s-a transferat la o şcoală din Bucureşti, după care s-a înscris ca seminarist la Liceul "Sfântul Iosif" din capitală (1898-1906). La 30 octombrie 1906 a fost trimis la Roma pentru a-şi continua studiile teologice la "Propaganda Fide" (1906-1911). După ce a fost sfinţit preot la 24 septembrie 1910 în bazilica "Sfântul Ioan din Lateran", s-a reîntors în ţară la 29 iulie 1911. Aici a fost mai mulţi ani profesor, după care a activat la Tulcea, Târgovişte şi Giurgiu. După Primul Război Mondial, pr. Anton Durcovici a ocupat diferite funcţii în cadrul Arhidiecezei de Bucureşti: vicar general al Mitropoliei de Bucureşti, rector şi profesor la Seminarul Teologic din Bucureşti, precum şi canonic al aceleiaşi arhidieceze.

În timpul scurtei sale păstoriri a Diecezei de Iaşi, episcopul Durcovici a întreprins o activitate istovitoare de vizitare a parohiilor din Moldova, însufleţind cu viaţa sa sfântă inimile enoriaşilor săi. Din cauza impasului în relaţiile diplomatice dintre Guvernul Român şi Sfântul Scaun, prin denunţarea Concordatului din 1929, episcopul Durcovici a avut multe de îndurat din partea regimului comunist. La 26 iunie 1949, în timp ce mergea spre Popeşti-Leordeni pentru a administra taina sfântului Mir, a fost arestat de Securitate şi închis la Bucureşti, Jilava şi apoi la Sighetu Marmaţiei, unde moare în "celula morţii" la 10 decembrie 1951.

Mărturie

Spre miezul nopţii un trup scheletic, dezbrăcat, plin de răni şi sânge a fost aruncat într-o celulă unde se mai aflau 15 suflete chinuite. În faţa acestei scene pr. Friedrich s-a repezit cu o pătură şi l-a acoperit. Din cauza durerilor şi a gerului, episcopul Durcovici n-a putut dormi şi în acea noapte a mai găsit tăria să încurajeze pe sărmanii deţinuţi, zicându-le: "Duceţi crucea Mântuitorului care s-a răstignit pentru păcatele noastre, căci va veni ziua învierii şi pentru mult încercatul popor român". A fost apoi luat şi dus într-o celulă singur unde a murit la 10 decembrie 1951.

* * *

Rugăciune pentru obţinerea beatificării episcopului dr. Anton Durcovici

Atotputernice Dumnezeule, în providenţa ta preaînţeleaptă, tu l-ai chemat pe Anton Durcovici să fie slujitorul altarului tău şi i-ai dăruit harul să conducă prudent şi prin exemplu de viaţă sfântă pe mulţi seminarişti la preoţie, iar ca episcop de Iaşi, să-şi întărească turma în anii prigoanei prin fermitatea credinţei sale. Tu l-ai ales să fie un păstor bun, care îşi dă viaţa pentru oile sale. Te rugăm, prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, Fecioara Maria, sub ocroti­rea căreia el şi-a consacrat dieceza, fă ca sfinţenia vieţii şi tăria martiriului său să iradieze în Biserică, pentru ca el să fie cât mai curând beatificat, spre cinstea Bisericii Catolice şi spre mântuirea poporului cre­dincios al României. Prin Cristos Domnul nostru. Amin.

Imprimatur
+ Episcop Petru Gherghel
29 noiembrie 1993

* * *

Date biografice pe scurt

1888
17 mai. S-a născut la Bad Deutsch-Altenburg, în Austria.
Este al doilea copil al soţilor Francisc şi Maria.

1896
Vine în România, împreună cu mama, la Iaşi. Este primit la şcoala elementară a Parohiei Romano-Catolice Iaşi.

1901
1 septembrie. Este primit de către arhiepiscopul Netzhammer în Seminarul mic din Bucureşti, la recomandarea pr. Lucius.

1910
iulie. Încheie studiul teologic la Colegiul "Propaganda Fide" cu doctoratul în filozofie şi teologie.
24 septembrie. Este hirotonit preot în bazilica din Lateran.

1910-1948
Lucrează în Arhidieceza de Bucureşti fiind pe rând: capelan, profesor de religie, canonic şi rector al Academiei Teologice.

1947-1948
30 octombrie. Este numit episcop al Diecezei de Iaşi de către papa Pius al XII-lea.
5 aprilie. Este consacrat episcop în catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti.
14 aprilie. Este numit de Sfântul Scaun administrator al Arhidiecezei de Bucureşti.

1949
26 iunie. În timp ce mergea spre Popeşti-Leordeni pentru a administra taina sfântului Mir a fost arestat de securitatea din Bucureşti. Este bătut şi maltratat la Ministerul de Interne din Bucureşti, dus la Jilava şi apoi la Sighetu Marmaţiei.

1951
10 decembrie. Moare în "celula morţii" a închisorii din Sighetu Marmaţiei. Este înmormântat într-un cimitir învecinat, devenit mai apoi teren arabil.